Când vorbim despre dureri de cap, care sunt cele mai frecvente cauze și cât de des întâlniți astfel de pacienți în cabinet?

Durerea de cap sau cefaleea este printre cele mai frecvente motive pentru care pacienții ajung la medicul neurolog. Nu există săptămână fără să am cel puțin un pacient cu această acuză.

Cefaleea poate fi primară, adică durerea de cap reprezintă boala în sine, sau poate fi secundară altor afecțiuni. În ceea ce privește cefaleea primară, pot enumera: cefaleea de tip tensional, care e de departe cea mai comună, migrena și, mult mai rar, cefaleea cluster, cefaleea trigeminală și cefaleea asociată cu activitatea sexuală.

Pe lângă acestea, întâlnim des și cefaleele secundare, unde durerea de cap apare din altă cauză – asociată patologiei vasculare cerebrale/cervicale, atribuită unui traumatism cranio-cerebral sau cervical, unei hipertensiuni/hipotensiuni intracraniene, tumorilor, infecțiilor, abuzului de medicamente/alcool sau sevrajului acestora, hipertensiunii arteriale, hipoxiei cerebrale, hipercapniei, atribuită bolilor psihiatrice sau datorată patologiei sinusurilor, ochilor, urechilor, nasului, dinților, gâtului etc.

Cum ne dăm seama dacă avem o simplă durere de cap sau este vorba despre o migrenă?

Nu este simplu de spus dintr-o privire, dar sunt niște repere care ajută. Cefaleea tensională de obicei se simte ca o presiune, ca o bandă strânsă în jurul capului, pe ambele părți, de intensitate ușoară spre moderată și de regulă nu te oprește din activități.

Migrena e diferită: de obicei pulsatilă, adesea doar pe o parte a capului, mai intensă și vine la pachet cu greață, uneori vărsături, sensibilitate mare la lumină și la zgomot. Un pacient cu migrenă simte de obicei nevoia să se retragă într-un loc întunecos și liniștit, pe când cineva cu o cefalee tensională poate să își continue activitatea. De asemenea, momentul debutului, durata episoadelor și recurența ne pot orienta asupra diagnosticului corect.

Care sunt acele simptome care ar trebui să ne îngrijoreze și să ne trimită cât mai repede la medic?

Cea mai importantă e durerea de cap care apare brusc, ca o lovitură de trăsnet, care atinge intensitate maximă în câteva secunde sau minute – asta poate însemna o hemoragie subarahnoidiană și e urgență zero.

Apoi, o durere de cap însoțită de febră și de redoare de ceafă poate indica o meningită. Orice cefalee apărută pentru prima dată după 50 de ani trebuie investigată, la fel și una care își schimbă brusc tiparul la cineva care avea deja migrene cunoscute. Durerea de cap însoțită de tulburări de vedere care nu dispar, slăbiciune pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire, confuzie sau convulsii trebuie investigată într-un serviciu de urgență.

De ce apar migrenele și ce le poate declanșa? Au un rol stresul, lipsa somnului sau chiar predispoziția genetică?

Migrena are o componentă genetică destul de puternică. De multe ori găsim în familie o mamă sau o bunică cu aceeași problemă. Dar predispoziția singură nu e suficientă; trebuie să existe și un factor declanșator.

Stresul e probabil cel mai frecvent, mai ales în perioadele de relaxare de după stres, ceea ce explică migrenele de weekend la mulți oameni. Lipsa somnului sau, surprinzător, chiar somnul în exces poate declanșa un episod.

La femei, fluctuațiile hormonale au un rol clar – multe migrene apar în legătură cu ciclul menstrual. Mai sunt și alți factori: anumite alimente, alcoolul, în special vinul roșu, schimbările de vreme, mirosurile puternice, luminile intermitente. Fiecare pacient are propriul set de factori declanșatori și de asta se recomandă ca fiecare pacient cu migrene să dețină un jurnal al migrenelor ca să identificăm tiparul lor.

Cât de mult contează stilul de viață în apariția sau agravarea migrenelor?

Foarte mult, aș spune că e unul dintre cei mai importanți factori pe care totuși îl putem controla sau modifica, spre deosebire de genetică. Somnul neregulat este foarte des incriminat. Creierul are nevoie de rutină, de ore fixe de culcare și trezire.

Deshidratarea și mesele haotice sunt alte două cauze frecvente pe care le văd în special la pacienții tineri, mai ales studenți. Consumul de cafea contează și el, dar în ambele sensuri – fie prea multă, fie oprirea bruscă care poate declanșa migrene.

Activitatea fizică moderată, făcută constant, ajută la reducerea frecvenței atacurilor, deși în timpul unui episod acut mișcarea agravează lucrurile. Practic, un stil de viață haotic ține creierul într-o stare de alertă constantă și îl face mai vulnerabil și mai predispus la migrene.

Mulți oameni iau imediat un calmant atunci când îi doare capul. Când poate deveni această obișnuință o problemă?

Aici e o capcană în care cad foarte mulți pacienți, fără să realizeze. Dacă cineva ia analgezice mai mult de 10-15 zile pe lună, timp de câteva luni, riscă să dezvolte ceea ce numim cefalee de rebound sau cefalee prin abuz de medicație.

Practic, corpul se obișnuiește cu substanța și, atunci când efectul ei dispare, apare o nouă durere de cap care te face să iei din nou pastile. Se creează un cerc vicios greu de rupt. Ce e mai neplăcut e că această cefalee de rebound devine cu timpul aproape zilnică și mult mai greu de tratat decât migrena inițială. Pacienții trebuie să aibă neapărat o evidență a numărului de zile în care folosesc analgezice, pentru că dacă se apropie de 10 zile, e semnalul că trebuie discutat un tratament preventiv, nu doar calmarea crizelor.

Poate o migrenă să dispară definitiv sau, în cazul unor pacienți, vorbim despre o problemă care trebuie ținută sub control pe termen lung?

Depinde foarte mult de pacient. La multe femei, migrenele se reduc semnificativ ca frecvență și intensitate sau chiar dispar când intră în menopauză, pentru că fluctuațiile hormonale se opresc.

Dar pentru mulți pacienți, migrena rămâne o afecțiune cronică pe care o gestionăm, nu una pe care o vindecăm definitiv. Aici schimbăm puțin obiectivul – nu vorbim despre a scăpa de migrenă pentru totdeauna, ci despre a reduce frecvența și intensitatea atacurilor, astfel încât boala să nu mai controleze viața pacientului. Cu un tratament preventiv bine ales și cu ajustarea stilului de viață despre care am discutat deja, foarte mulți pacienți ajung să aibă crize rare și mult mai ușor de gestionat.

Ce este migrena cu aură și cum se manifestă? Există simptome care pot fi confundate cu alte probleme neurologice?

Migrena cu aură presupune apariția unor simptome neurologice tranzitorii înainte sau chiar la începutul durerii. Cel mai frecvent apare aura vizuală – pacientul vede lumini pâlpâitoare, zig-zag-uri luminoase sau are o pată oarbă care se extinde treptat în câmpul vizual, de obicei pe parcursul a 20-30 de minute.

De asemenea, pot să apară tulburări de limbaj, parestezii, deficit motor, somnolență, iritabilitate, euforie, stare depresivă. Ce e important de reținut e că aceste simptome sunt reversibile complet și au un tipar de instalare treptată. Aici e și motivul pentru care uneori aura poate fi confundată cu un accident vascular cerebral, mai ales dacă e prima dată când apare – de asta, orice aură nouă, mai ales la cineva peste 40 de ani sau cu factori de risc cardiovasculari, impune o evaluare atentă pentru a exclude alte cauze.

Ce variante de tratament există astăzi pentru migrene și ce s-a schimbat în ultimii ani în acest domeniu?

S-au schimbat multe în ultimii 10-15 ani. În zilele noastre avem mult mai multe posibilități de tratare și prevenție decât acum un deceniu, iar tratamentul se poate personaliza mult mai bine pentru fiecare pacient. În formele ușoare se pot administra paracetamol, acid acetilsalicilic, metamizol sodic în combinație cu cafeină sau antiinflamatoare nesteroidiene.

În formele medii se preferă triptanii, care rămân o opțiune de bază și funcționează bine dacă sunt luați la debutul simptomelor. În formele severe se administrează tartratul de ergotamină sau dihidroergotamina.

Ce e cu adevărat nou este apariția anticorpilor monoclonali anti-CGRP, folosiți ca tratament preventiv – se administrează prin injecții subcutanate, lunar sau la trei luni și au schimbat viața multor pacienți cu migrenă cronică la care tratamentele clasice nu funcționau.

Toxina botulinică este o altă opțiune preventivă folosită la pacienții cu migrenă cronică, cu peste 15 zile de durere pe lună. Pe lângă medicație, tot mai mult accent se pune și pe abordarea nonfarmacologică – terapia cognitiv-comportamentală, anumite dispozitive de neuromodulare, modificarea stilului de viață, acupunctura, masajul.

Care este cea mai mare greșeală pe care o fac oamenii atunci când au dureri de cap sau migrene și ce le-ați recomanda să facă în schimb?

Cea mai mare greșeală, din experiența mea, e că oamenii se autotratează ani de zile cu analgezice cumpărate din farmacie, fără să ajungă niciodată la un consult, până când durerile devin aproape zilnice din cauza abuzului de medicație, așa cum spuneam mai devreme.

A doua greșeală frecventă e că nu țin niciun fel de evidență – nu știu când au avut ultima criză, cât de des, ce medicație au luat. Fără informațiile acestea, e mult mai greu să punem un diagnostic corect și să alegem tratamentul potrivit. Recomandarea mea ar fi simplă: dacă durerile de cap interferează cu viața de zi cu zi și simțiți nevoia să luați calmante des, e obligatoriu să vă adresați unui medic neurolog.

Există anumite lucruri simple pe care le putem face zi de zi pentru a reduce riscul apariției unei migrene?

Sunt câteva lucruri simple, dar care fac diferența dacă sunt făcute constant, nu doar din când în când. Un program de somn regulat, cu ore fixe de culcare și trezire, chiar și în weekend, e probabil cel mai eficient lucru. Hidratarea corectă pe parcursul zilei și evitarea meselor haotice ajută mult, mai ales la persoanele predispuse.

Aș adăuga gestionarea stresului – nu neapărat prin metode complicate, poate fi și o plimbare zilnică, mișcare moderată sau câteva minute de respirație conștientă. Limitarea cofeinei la o cantitate constantă, fără variații mari de la o zi la alta, ajută, de asemenea.

Și, nu în ultimul rând, un jurnal al migrenelor – notat pe telefon sau pe hârtie – unde treceți când apare durerea, cât ține, ce ați mâncat sau făcut înainte. Cu timpul, acest jurnal arată singur tiparul cefaleei și vă ajută, împreună cu medicul, să preveniți mult mai eficient crizele viitoare.