Vă reamintim, doua asociații și doi timișoreni au dat în judecată Primăria Timișoara, cerând instanței să anuleze hotărârea de consiliu local care făcea referire la studiul de fezabilitate privind modernizarea a 14 străzi cu piatră cubică. Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei, Asociația Peisagiștilor din România – Filiala Teritorială Vest, Gabriel Tușinean și Victor Popovici susțineau că nu s-a respectat Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Au câștigat în primă instanță, Tribunalul Timiș dispunând suspendarea HCL până la soluționarea definitivă a cauzei. Juriștii primăriei au făcut recurs la Curtea de Apel, care s-a pronunțat luni, în 6 martie. Instanța a admis recursul primăriei și a respins acțiunea reclamanților, sentința fiind definitivă.

„Curtea de Apel admite recursul declarat de recurentul – pârât Consiliul Local Timișoara, împotriva sentinței civile pronunțată de Tribunalul Timiș (…). Casează, în tot, sentința atacată și, rejudecând, respinge acțiunea reclamanților. Fără cheltuieli de judecată în recurs. Definitivă. Singura concluzie, cel puțin până când vom primi motivarea, e că prin decizia din 6 martie Legea 52 a devenit… pur opțională! Doar pentru Primăria Timișoara…”, transmit reprezentanții Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei.

Studiul de fezabilitate a fost adoptat de consilierii locali în toamna anului 2015, când reprezentanții primăriei explicau că „starea tehnică a acestor străzi este necorespunzătoare desfășurării circulației auto în condiții optime de siguranță și confort, din cauza unor probleme precum denivelări pronunțate ale suprafeței de rulare, rotunjirea pavelelor prin uzură, pavele înfundate și/ sau sparte, suprafețe șlefuite, care devin foarte lunecoase când cad precipitații”. Pentru că hotărârea era suspendată în instanță, oficialii instituției de pe C.D. Loga au scris un proiect nou, identic, pentru care au organizat și o dezbatere publică, ce a avut loc pe 1 martie.

La dezbatere, Robu a dat puțin înapoi și le-a făcut o promisiune celor care nu sunt de acord cu asfaltarea străzilor din piatră cubică: câteva străzi vor rămâne așa, „pentru că au pe ele clădiri istorice, clădiri cu aer monumental”.

Vă reamintim, în studiul de fezabilitate au fost cuprinse străzile Argeş (delimitată de Mitropolit Varlaam şi Cluj), Dr. Ioan Mureşan (tronsonul cuprins între Salcâmilor şi Drubeta), Ludwig van Beethoven (între C.D. Loga şi Mihai Eminescu), Mitropolit Varlaam (între Aurel Cândea şi 1 Decembrie), Putna (delimitată de Ion Vidu şi Mitropolit Varlaam), Remus (delimitată de Braşov şi Romulus), Sfânta Rozalia (între Remus şi Mihai Viteazu), Sorin Titel (delimitată de Victor Babeş şi Protopop Gh. Dragomir), Topliţa (delimitată de Calea Circumvalaţiunii şi str. Făgăraş), Virgil Madgearu (între Mihai Viteazu şi Filaret Barbu), Bela Bartok (între Victor Babeş şi Argeş), Filaret Barbu (delimitată de str. Sfânta Rozalia şi Braşov), Arcidava (în jurul Parcului Arcidava, până la străzile Mureş şi Ulpia Traiana) şi Romulus (între Gh. Doja şi Sfânta Rozalia).

Pentru asfaltarea celor 14 străzi ar fi nevoie de 14,5 milioane de lei, conform estimărilor din studiul de fezabilitate.

Planul municipalității este să fie turnată „îmbrăcăminte bituminoasă” pe toate arterele cu piatră cubică, studiul de fezabilitate fiind întocmit de SC Proexco SRL.

UPDATE. Robu despre străzile cu piatră cubică: dacă va fi cazul să lăsăm piatră cubică pe unele dintre ele, atunci modificăm SF

Modernizarea străzilor din piatră cubică poate începe de îndată ce municipalitatea primește proiectul tehnic. Abia după aceea se poate face licitația pentru găsirea unei firme constructoare și pot începe șantierele.

„Mai întâi voi face o vizită pe teren și, dacă consider că va fi cazul să lăsăm piatră cubică pe una sau pe două străzi, atunci cerem să se modifice studiul de fezabilitate. Dacă nu, dăm drumul la pasul următor, proiectarea și execuția”, ne-a declarat Robu.

Edilul susține că a început să se ducă deja pe unele străzi, dar nu a găsit nimic care să-l determine să lase piatra cubică.

„Așa cum am promis, am început să mă duc personal pe străzi, am fost pe str. Beethoven, pentru că era cea pe care am avut-o în vedere să rămână cu piatră cubică. După ce am fost acolo, am ajuns la concluzia că este un non-sens. Este Liceul Pedagogic, dar peste drum este un bloc. Sunt blocuri P+2 care nu au nimic istoric în ele. Vorbim despre ce? Despre o forțare a notei, ca să spunem numai așa, că am păstrat niște urme istorice, care de fapt nu au istorie. Cred că trebuie să facem ceea ce au făcut și cei din Viena, cei din Paris, cei din Praga, cei din Budapesta și din orice oraș vreți voi, unde, la un moment dat, totul era doar cu piatră și a fost pavat, rămânând cu pavaj doar pietonalele. Dacă ar fi fost acolo clădiri precum cele din Piața Traian, din Iosefin, din centrul istoric, atunci nimeni nu s-ar fi atins de piatra cubică, dar realitățile de pe teren sunt altele. Nu avem clădiri cu iz istoric încât să se justifice să păstrăm piatra cubică. Eu voi trece pe toate cele 14 străzi cu ochiul pregătit special pentru o analiză”, a explicat primarul Timișoarei.

Articole pe aceeași temă:

Robu da inapoi, la cea mai serioasa dezbatere publica de cand e primar: Una sau doua strazi cu piatra cubica ar putea ramane asa

Asfaltarea strazilor cu piatra cubica, repusa pe tapet. Se asteapta decizia instantei