După aproape două ore de discuții, primarul Timișoarei a decis că una sau două străzi cu piatră cubică ar putea scăpa de asfalt, după ce mai mulți timișoreni s-au plâns că turnarea de asfalt pe aceste străzi cu semnificație istorică ar însemna distrugerea specificului din zonă.

„Voi merge personal pe teren, am adresat invitația și celor care au participat la dezbaterea publică, dacă cineva dorește să facă parte din echipă, pentru că nu mă voi duce de unul singur, voi lua și arhitecți cu mine… Dacă una, două, nu știu câte dintre aceste străzi, categoric nu toate, pentru că eu le cunosc pe o parte dintre ele, se vor preta la a fi lăsate cu piatră cubică, pentru că au pe ele clădiri istorice, clădiri cu un aer monumental, atunci vom face asta. Vrem să facem ce e mai bine pentru oraș”, ne-a declarat Nicolae Robu.

Vă reamintim, consilierii locali au adoptat anul trecut un studiu de fezabilitate privind modernizarea a 14 străzi cu piatră cubică, prin asfaltare. Hotărârea a fost atacată în instanță de către Asociația Culturală „Salvați Patrimoniul Timișoarei”, care a cerut suspendarea, motivând că „zonele istorice pierd masiv din imagine odată cu înlocuirea pavimentului cu covor asfaltic. A decoperta străzile în cauză și a le lipsi de imaginea deja încetățenită a pavajului din piatră cubică reprezintă știrbirea identității istorice a zonei și implicit a orașului”.

La demersul asociației s-au alăturat alți doi timișoreni – Gabriel Tușinean și Victor Popovici, dar și Asociația Peisagiștilor din România, filiala Vest. În septembrie anul trecut, Tribunalul Timiș a admis acțiunea și a dispus suspendarea HCL privind studiul de fezabilitate până la soluționarea definitivă a cauzei. Juriștii primăriei au făcut recurs, iar instanța se va pronunța în 6 martie.

Până una alta, specialiștii primăriei au propus un nou proiect de hotărâre pentru studiul de fezabilitate, care a fost supus dezbaterii publice. La dezbaterea ce a avut loc miercuri în sala de consiliu a primăriei au fost prezenți toți cei interesați de problema asfaltării străzilor.

Au fost păreri pro și contra, au participat arhitecți, peisagiști, dar și oameni care locuiesc în zonele unde se află astfel de străzi.

„Cei care trec pe acolo se plâng că își distrug zi de zi mașinile și că noi nu facem nimic”, și-a început Robu discursul.

Unii dintre participanții la dezbatere au ținut să precizeze că unele străzi sunt protejate istoric și că cea mai bună măsură ar fi refacerea lor cu piatră cubică, nu asfaltarea. Un alt timișorean a atras atenția că în studiul de fezabilitate nu scrie nimic despre costurile care ar fi necesare pentru întreținerea străzilor cu piatră cubică, pentru că atunci ar ține mai mult, în caz contrar asfaltul având nevoie de intervenții mai dese.

„Piatra este excelentă pe zonele pietonale, dar dacă se circulă cu mașinile pe ea se mișcă. Acolo unde trec mașinile nu mai rezistă, se mișcă în permanență, în momentul acela se creează probleme”, a încercat să-l lămurească Robu.

Gabriel Tușinean, unul dintre cei care a atacat în instanță Primăria Timișoara, susține că soluția cea mai bună ar fi refacerea străzilor cu piatră cubică.

„Se pierde foarte mult din valoarea istorică”, a atras atenția Tușinean.

Robu: Mergem mai departe, chiar dacă nu ne dă dreptate instanța

La dezbaterea publică de miercuri a participat și reprezentanta mai multor asociații de locatari din zona străzii Virgil Madgearu.

„Străzile Filaret Barbu și Virgil Madgearu, după schițele pe care le aveți dumneavoastră, nu sunt incluse în această zonă protejată. S-a ridicat problema asfaltării străzilor, că ar permite o deplasare cu viteză mai mare și a creșterii volumului. Nu susțin această idee, datorită faptului că sunt străduțe înguste, întortocheate. Avem și un exemplu de pavaj refăcut pe strada Romulus, este plin de gropi. De pe Virgil Madgearu până la Filaret Barbu este cârpit cu asfalt și plin de gropi. Deci aceeași stradă are asfalt alternativ cu pavaj. Filaret Barbu este plină de gropi, trebuie să faci slalom printre ele. Cred că această situație ar trebui rezolvată într-un fel. Am dus mașina de trei ori la schimbat bucșe și tot felul de minuni. Noi, proprietarii din acea zonă, am decis că la un moment dat, pentru stricăciunile mașinilor vom solicita și noi daune. Timișoara nu mai este cea din 1885, când s-a construit imobilul în care au locuit străbunicii mei. Să ne modernizăm, să păstrăm istoria, care este frumoasă, dar așa cum se poate să trăim totuși și în condiții de 2020”, a spus femeia.

Care este concluzia dezbaterii? Ne-o spune primarul Timișoarei. Chiar dacă instanța le dă dreptate celor care nu sunt de acord cu asfaltarea celor 14 străzi, municipalitatea merge înainte cu cel de-al doilea proiect, copie fidelă cu primul.

„Oricum, chiar dacă ne dă dreptate instanța, dacă vom ajunge la concluzia că merită să lăsăm cu piatră cubică unele străzi, le vom lăsa așa. SF-ul încă nu a fost recepționat și e posibil să se impună unele modificări. Deocamdată, HCL este suspendată, drept urmare aprobarea e caducă în momentul de față. Dacă instanța le dă dreptate celorlalți, noi mergem pe drumul pe care l-am pornit astăzi. E un nou proiect, am făcut dezbatere publică… Nu cred că va mai fi cazul să ajungem în instanță”, a conchis Robu.

Vă reamintim, în studiul de fezabilitate au fost cuprinse străzile Argeş (delimitată de Mitropolit Varlaam şi Cluj), Dr. Ioan Mureşan (tronsonul cuprins între Salcâmilor şi Drubeta), Ludwig van Beethoven (între C.D. Loga şi Mihai Eminescu), Mitropolit Varlaam (între Aurel Cândea şi 1 Decembrie), Putna (delimitată de Ion Vidu şi Mitropolit Varlaam), Remus (delimitată de Braşov şi Romulus), Sfânta Rozalia (între Remus şi Mihai Viteazu), Sorin Titel (delimitată de Victor Babeş şi Protopop Gh. Dragomir), Topliţa (delimitată de Calea Circumvalaţiunii şi str. Făgăraş), Virgil Madgearu (între Mihai Viteazu şi Filaret Barbu), Bela Bartok (între Victor Babeş şi Argeş), Filaret Barbu (delimitată de str. Sfânta Rozalia şi Braşov), Arcidava (în jurul Parcului Arcidava, până la străzile Mureş şi Ulpia Traiana) şi Romulus (între Gh. Doja şi Sfânta Rozalia).

Pentru asfaltarea celor 14 străzi ar fi nevoie de 14,5 milioane de lei, conform estimărilor din studiul de fezabilitate.

Planul municipalității este să fie turnată „îmbrăcăminte bituminoasă” pe toate arterele cu piatră cubică, studiul de fezabilitate fiind întocmit de SC Proexco SRL.

Articole pe aceeași temă:

Asfaltarea strazilor cu piatra cubica, repusa pe tapet. Se asteapta decizia instantei