Întrebat dacă România riscă să piardă o parte din suma aferentă jalonului, ministrul a precizat că acesta este gestionat de Agenția Națională de Integritate (ANI) și se află în continuare pe lista celor cu risc.

„În acest moment există acel jalon gestionat de Agenția Națională de Integritate pe lista de jaloane cu risc. Comunicarea care s-a făcut în perioada Guvernului interimar cred eu că a complicat puțin situația, însă, la acest moment încercăm, facem toate eforturile să explicăm Comisiei că absolut tot ce ține de acel jalon este îndeplinit”, a afirmat Alexandru-Mihai Ghigiu.

Ministrul a spus că au fost transmise mai multe documente către Comisia Europeană, inclusiv în cursul zilei de marți, însă autoritățile române nu au primit încă un răspuns.

„Am transmis documente. Cred că și ieri s-a transmis o serie de documente. Nu avem încă un răspuns. Exact cum am spus mai devreme, este un jalon aflat pe lista de risc. Am transmis clarificări Comisiei Europene. Dialogul care a fost purtat până acum cu Guvernul României cred eu că nu ne-a ajutat, însă cred că documentele pe care le-am pus la dispoziție vor clarifica majoritatea îngrijorărilor ridicate de Comisia Europeană”, a declarat ministrul.

Ghigiu a făcut referire și la o scrisoare transmisă anterior Comisiei Europene de secretarul general al Guvernului din perioada interimatului condus de Ilie Bolojan și de șeful Cancelariei. Documentul prezenta problemele și neclaritățile pe care cei doi le identificaseră în legătură cu îndeplinirea jalonului.

Ministrul consideră că modul în care a fost formulată acea scrisoare a contribuit la includerea jalonului pe lista celor cu risc.

„Cred că dacă acea scrisoare ar fi fost mai fermă că România și-a îndeplinit obligațiile, astăzi nu am fi avut acest jalon pe lista de riscuri”, a mai spus Alexandru-Mihai Ghigiu.

Ce prevede „amendamentul Fritz” și de ce verifică Bruxellesul legea

Comisia Europeană analizează noua lege privind integritatea atât din perspectiva cerințelor PNRR, cât și a compatibilității cu dreptul Uniunii Europene. În septembrie, un purtător de cuvânt al instituției a transmis că prevederile actului normativ vor fi examinate înainte de luarea unei decizii privind cererea de plată prin care România solicită cei 770 de milioane de euro.

Amendamentul a fost susținut de PSD și AUR și prevede încetarea de drept a funcției, demnității publice sau mandatului, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru persoanele în cazul cărora a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit încă termenul de trei ani aferent interdicției prevăzute de lege.

Printre persoanele vizate s-a aflat și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, declarat în conflict de interese printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în iunie 2026. Mandatul său a încetat la începutul lunii octombrie, după expirarea termenului de 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi. Atribuțiile de primar au fost preluate de viceprimarul Ruben Lațcău.

În prezent, PSD face parte din coaliția de guvernare, iar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este condus tot de un social-democrat, Alexandru-Mihai Ghigiu. Acesta trebuie să gestioneze acum discuțiile cu Comisia Europeană privind jalonul care a ajuns pe lista celor cu risc.