În general, simptomele alergiei la polenul de ambrozie apar după mai mulți ani de expunere și sunt întâlnite frecvent în jurul vârstei de 4 ani. Sensibilizarea IgE la alergeni poate apărea însă și la copiii cu vârste sub un an până la 3 ani, potrivit medicilor.

Perioada cu cele mai mari cantități de polen de ambrozie în aer este, în general, de la mijlocul lunii august până în septembrie. Polenul poate fi transportat de vânt pe distanțe de câțiva kilometri, astfel că evitarea completă a expunerii este dificilă.

Ce simptome pot apărea la copii

La copiii sensibilizați, alergia la ambrozie poate provoca strănut, nas înfundat, secreții nazale, precum și roșeață și lăcrimarea ochilor. În unele cazuri, reacția alergică poate afecta și căile respiratorii inferioare.

„Pentru copiii care au dezvoltat sensibilități, asta poate însemna mai mult decât strănut, nas înfundat, secreții nazale sau ochi roșii și lăcrimare. Atunci când reacția alergică afectează și căile respiratorii inferioare, pot apărea tusea, respirația șuierătoare, acel wheezing, senzația de lipsă de aer sau de apăsare în piept.

Asta înseamnă că expunerea poate declanșa simptome de astm alergic. În același timp, la copiii care au deja un diagnostic de astm, ambrozia poate duce la pierderea controlului bolii și la apariția unor exacerbări”, explică dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru și coordonator al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică.

Medicii precizează că alergia la ambrozie nu înseamnă automat că un copil va dezvolta astm. Cele două afecțiuni pot apărea însă împreună, iar anumite simptome respiratorii trebuie urmărite mai atent în perioada de polenizare.

„Trebuie spus că nu orice copil alergic la ambrozie va dezvolta astm. Există, însă, o legătură strânsă între rinita alergică și astm, cele două afecțiuni putând apărea împreună. De aceea, tusea repetată, în special noaptea sau la efort, episoadele de respirație șuierătoare ori dificultățile de respirație care apar sau se accentuează în perioada polenizării ambroziei nu trebuie ignorate.

Un factor de risc pentru dezvoltarea astmului este și prezența dermatitei atopice în copilărie, care poate sugera predispoziția alergică a copilului, așa-numitul marș alergic continuând cu rinita alergică și posibil astm”, mai subliniază dr. Ioana Ciucă.

Cum poate fi redusă expunerea la polen

În zilele în care concentrația de polen este ridicată, expunerea copiilor poate fi limitată prin reducerea timpului petrecut în aer liber. După revenirea acasă, este recomandată schimbarea hainelor, precum și spălarea feței și a părului, transmit medicii.

Hainele și lenjeria nu ar trebui uscate afară în perioadele cu nivel ridicat de polen. Părinții pot urmări și calendarul polinic pentru a evita, pe cât posibil, perioadele în care expunerea este mai mare, în special în zilele călduroase.

Pentru copiii care au deja astm, tratamentul prescris de medic trebuie continuat și administrat corect pe perioada recomandată. Dacă simptomele respiratorii apar sau se accentuează în sezonul ambroziei, este necesară reevaluarea medicală și, dacă este cazul, ajustarea tratamentului.

Potrivit medicilor, în cazul astmului alergic, expunerea repetată la cantități mari de polen poate favoriza exacerbări, uneori severe. Acestea pot determina agravarea rapidă a simptomelor și pot necesita administrarea medicației de urgență sau prezentarea la spital, în special atunci când boala nu este bine controlată sau tratamentul nu este administrat corespunzător.