Agenția Națională de Integritate l-a găsit pe primarul Dominic Fritz în conflict de interese pentru fapte petrecute la scurt timp după începutul primului său mandat. Raportul a fost confirmat definitiv după ce Fritz a contestat decizia, dosarul ajungând la Curtea de Apel Timișoara și, ulterior, la Înalta Curte de Casație și Justiție. În urma acestor demersuri, Agenția Națională de Integritate i-a cerut prefectului de Timiș Paul Finta să emită ordinul de sancționare a edilului. Astfel, primarul a fost sancționat cu 10% din indemnizație pe o perioadă de șase luni.

Decizia a dat startul unei serii întregi de discuții, acuzații și amenințări politice și juridice, în condițiile în care adversarii politici ai USR au cerut demiterea primarului. Vă prezentăm și noi o explicație juridică: ne-a explicat cât de legitimă a fost decizia prefectului de a nu încheia prematur mandatului lui Fritz avocatul Cristian Faur.

„Să o luăm de la început: primarul Fritz a fost găsit de către Agenția de Integritate ca fiind într-un conflict de interese. S-a atacat legalitatea raportului Agenției Naționale de Integritate și a rămas definitiv: raportul este bun, adică că el a fost, pe bună dreptate, în conflict de interese.

Acum, legea face o distincție între conflictul de interese și incompatibilitate. Sancțiunea încetării mandatului, de asta vuiește presa, se aplică pentru situațiile în care ești în incompatibilitate. De ce? E cumva logic: incompatibilitatea se referă la o situație în care faci un cumul de funcții, ocupi două poziții pe care n-ai voie să le ocupi (simultan – n.r.). E evident că nu poți să-ți ocupi funcția în continuare dacă tu ocupi mai multe funcții.

Or, la conflict de interese, sancțiunea este, o dată, cea disciplinară pe care a aplicat prefectul – 10% din salariu pentru o perioadă de 6 luni. Și mai există o sancțiune care operează în baza legii, respectiv interdicția de a nu candida pentru o perioadă de 3 ani, interdicție care curge de la încetarea mandatului, dar pentru asta nu mai vine prefectul sau vreo altă autoritate să emită un act administrativ să ne spună lucrurile acestea. (…) Dacă el vrea să mai candideze la primărie, la parlament sau la orice altceva, dosarul lui va fi respins. Sau, dacă chiar reușește să candideze, nu va fi validat la momentul depunerii jurământului”, a declarat pentru Tion avocatul Cristian Faur.

Asemănări și diferențe față de „cazul Recaș”

După ce prefectul a semnat ordinul de sancționare a primarului, PSD l-a acuzat pe acesta că face un „abuz” alegând să nu dispună încetarea mandatului. Finta amintea de precedentul fostului primar Pavel Teodor, de la Recaș, care, la fel ca Fritz, s-a ales doar cu o reducere a indemnizației și interdicția de a mai candida. Social-democrații, însă, au spus că situația este diferită pentru că, în cazul lui Fritz, motivarea primei instanței vorbește direct despre încetarea mandatului. Situația, însă, este mai nuanțată.

„Am citit și eu decizia curții: nu mi se pare că apare așa explicit chestia asta. Într-adevăr, acolo, instanța răspunde la unul dintre argumentele reclamatului, adică ale domnului primar, făcând o analiză de proporționalitate cu privire la această interdicție de a nu ocupa funcții publice. (…) Oricum, hotărârile judecătorești se pun în executare în baza dispozitivului, nu a considerentelor sau raționamentelor”, ne-a mai spus Faur.

Altfel, ar fi de amintit că, în legea integrității votată săptămâna trecută de Camera Deputaților și de Senat, PSD a introdus un amendament în care inclusiv persoanele găsite în conflict de interese anterior intrării în vigoare a legii să își piardă mandatul. Există, însă, semne serioase de întrebare cu privire la constituționalitatea amendamentului, inclusiv avocat consultat de Tion considerând că inițiativa înseamnă aplicare retroactivă a legii, lucru interzis prin constituție.

„Mai exista în Parlament, un proiect mai vechi de modificare a legii integrității, în care se voia alinierea sancțiunilor pentru conflict de interese și incompatibilitate. (…) Deci s-au mai gândit la chestia asta la un moment dat, dar, cel puțin în forma în care este legislația în acest moment, nu se poate”, ne-a mai spus acesta.

Vă amintim, ANI l-a declarat pe Fritz în conflict de interese încă din 2024, din cauza împrumutului luat de la Răzvan Negrișanu în cadrul campaniei electorale din 2020. La câteva zile de la începutul mandatului, pe anexele unui PUZ elaborat de firma lui Negrișanu, ulterior aprobat de consilierii locali, își pusese semnătura și Fritz. După mai multe lupte directe sau indirecte în instanță, în iunie a venit și decizia definitivă a ÎCCJ, care a confirmat raportul ANI.

Săptămâna trecută, prefectul Paul Finta a anunțat că a semnat ordinul de sancționare a primarului, iar acesta prevede doar o sancțiune financiară. Ulterior, PSD, de la nivel național, îl ataca pe Finta, prezentând câteva exemple de primari care și-au pierdut funcția după ce au fost găsiți în conflict de interese. Avocatul Toni Neacșu, însă, a demontat argumentele social-democraților.