Prefectul de Timiș Paul Finta (USR) a anunțat marți, 4 august, că a semnat ordinul prin care pune în aplicare dispozițiile din dosarul în care primarul Timișoarei Dominic Fritz a fost confirmat în conflict de interese. Deșii unii se așteptau ca lui Fritz să îi fie încheiat prematur mandatul, prefectul a explicat de ce sancțiunea care se pretează în acest caz este doar una financiară, pe care de altfel a și dispus-o.

Printre cei care se așteptau ca Fritz să „zboare” din primărie erau și social-democrații. Într-un mesaj postat pe pagina națională a partidului, PSD spune că prefectul „abuzează de funcție” și dă exemple de cazuri în care, tot în urma unor conflicte de interese, alți edili au fost demiși.

„În atenția Prefectului USR de Timiș, care abuzează de funcție în încercarea de a-i salva mandatul de primar al șefului său de partid, Dominic Fritz: Nu, domnule Prefect, în cazul primarilor aflați în conflict de interese nu se aplică doar o amendă simbolică de 10%! Aveați obligația să constatați încetarea mandatului de primar, nu să vă substituiți instanței și să interpretați legea după bunul plac! Fritz și-a pierdut DE DREPT mandatul în momentul în care instanța l-a condamnat definitiv pentru conflict de interese!”, au transmis reprezentanții PSD.

Printre exemplele de „prefecți care au respectat legea” și primari care ar fi fost demiși în baza aceluiași tip de conflict de interese ca cel în care a fost confirmat definitiv Fritz, social-democrații îi amintesc pe:

• prefectul județului Bistrița-Năsăud care, pe 19 noiembrie 2021, a emis ordinul prin care a constatat încetarea de drept a mandatului primarului comunei Silivașu de Câmpie, Ioan Tiberiu Cămărășan;
• prefectul județului Argeș care, pe 19 martie 2019, a emis ordinul prin care a constatat încetarea de drept a mandatului primarului municipiului Pitești, Cornel Constantin Ionică;
• prefectul județului Neamț care, în data de 1 martie 2017, a emis ordinul prin care a constatat încetarea de drept a mandatului primarului comunei Agapia, Neculai Năstasă;
• primarul comunei Lupșa, județul Alba, Dănuț Bîrzan, care și-a pierdut mandatul de drept după ce a pierdut definitiv, la ÎCCJ, procesul împotriva ANI.

„Sunt exemple relevante care arată cum se aplică legea în astfel de situații. Sunteți jurist, iar acum aveți și precedentele. Nu veți putea pretinde că nu ați știut când veți fi cercetat pentru abuz în serviciu! Respectați legea și luați act de încetarea mandatului șefului dvs. de partid, Dominic Fritz!”, au conchis reprezentanții PSD.

Reacțiile de la nivel local și cazul Recaș

În conferința de presă de marți, prefectul a amintit de cazul asemănător din orașul Recaș, mai precis de fostul primar Pavel Teodor, care de asemenea a rămas doar cu diminuare cu 10% a indemnizației, în 2023. Ulterior, însă, acesta nu a mai putut candida, astfel că în locul său a făcut-o, și a câștigat, fiul său. De la nivel județean, reprezentanții PSD Timiș au declarat, pentru Tion, că există o diferență semnificativă între cazurile de la Recaș și de la Timișoara.

„După rămânerea definitivă a unei sentințe judecătorești care are ca obiect un raport de integritate, aplicarea sancțiunii revine prefectului, care trebuie să țină cont de soluția dată de instanță. În cazul Recaș, a fost un raport întocmit tot pentru un conflict de interese, atacat în instanță și rămas definitiv la ICCJ, însă de precizat ca în dispozitivul sentinței nu era prevăzut de catre instanță că mandatul primarului trebuie să înceteze, așa cum este prevăzut în motivarea Curții de Apel Timișoara la punctul 74, în cazul lui Dominic Fritz”, ne-au transmis reprezentanții PSD Timiș.

De cealaltă parte, prefectul USR Paul Finta spune că nu dorește să comenteze direct atacul venit de la București dinspre PSD.

„Nu pot să vă dau un punct de vedere în legătură cu asemănări sau diferențe din moment ce nu am văzut rapoartele ANI, hotărârile instanțelor de judecată, ori alte documente relevante cu privire la cazurile despre care se face vorbire în postarea PSD. Ce pot să vă spun este că în cazul analizat de mine, sancțiunea aplicată prin Ordinul de Prefect este întemeiată pe dispozițiile legale despre care ANI face vorbire prin raport”, a declarat pentru Tion prefectul.

;

Vă amintim, marți, prefectul și-a motivat decizia de sancționare a lui Fritz cu diminuarea indemnizației cu 10% pe o perioadă de șase luni din prisma cazului de la Recaș, dar a avut și alte argumente. Ca de exemplu, lipsa unei clarificări echivoce din partea ANI, dar și un comunicat al aceleiași instituții, care vorbea 122 de cazuri de conflict de interese în lucru, cu mențiunea că în niciunul dintre aceste cazuri nu s-a dispus încetarea mandatelor de primar.

Altfel, vă mai amintim că ANI l-a declarat pe Fritz în conflict de interese încă din 2024, din cauza împrumutului luat de la Răzvan Negrișanu în cadrul campaniei electorale din 2020 și a documentelor pe care și-a pus semnătura înainte ca un PUZ elaborat de firma lui Negrișanu să ajungă în consiliul local. Procesul a trecut pe la Curtea de Apel Timișoara și pe la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar pe 18 iunie a venit și decizia definitivă: respingerea recursului și păstrarea hotărârii primei instanțe.

UPDATE. Precizări legate de cele patru cazuri prezentate de PSD

Un răspuns direct la postarea social-democraților a venit din partea fostului judecător Adrian Toni Neacșu, cel care în ultima perioadă a avut mai multe puncte de vedere în cazul dosarului primarului Dominic Fritz, considerând de fiecare dată că sancțiunea până la urmă dictată și de prefectul Paul Finta este corectă, sau cel puțin cea „aplicată cvasi-majoritar” în spețe asemănătoare.

„Din cele patru cazuri arătate de PSD, în două instanțele au anulat ordinul prefectului și au dispus reintegrarea în mandat (Tiberiu Cămărășan și Dănuț Brânzan), iar în cazul lui Constantin Ionica de la Pitești instanța a dispus suspendarea ordinului prefectului si acesta a rămas primar încă câteva luni, până la încheierea mandatului prin ajungerea la termen înainte de alegerile din 2020. Singurul caz real e cel din 2017, de la comuna Agapia, dar acesta e perfect nerelevant pentru că e anterior intrării în vigoare a Codului administrativ (2018), care a creat toata aceasta controversă juridică”, a notat Neacșu.

Într-adevăr, în cazul celor doi primari „reintegrați”, ordinele de prefect fuseseră anulate în instanță, după cum au relatat TimpOnline, respectiv Ziarul Unirea.

Explicația fostului membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost dată într-un comentariu la o postare anterioară, în care arăta că, în ultimii trei ani, toți cei 22 de aleși depistați cu conflict de interese și-au dus la capăt mandatul în curs, iar doar ulterior s-au aplicat restricții la noi candidaturi.

;