Bronhopneumopatia obstructivă cronică, cunoscută sub denumirea de BPOC, este una dintre cele mai subdiagnosticate afecțiuni respiratorii din România. Potrivit specialiștilor, unul din doi pacienți nu știe că suferă de această boală.
Mai mult, în unele cazuri, diagnosticul este stabilit după o întârziere de 6 până la 10 ani, perioadă în care funcția pulmonară se poate deteriora progresiv. Avertismentul vine în contextul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva BPOC, marcată anual în 18 noiembrie. Specialiștii atrag atenția că simptome aparent banale, precum tusea persistentă sau oboseala, nu trebuie ignorate.
BPOC este o afecțiune respiratorie cronică și progresivă, care afectează căile respiratorii și țesutul pulmonar. Boala provoacă limitarea persistentă a fluxului de aer, iar respirația devine tot mai dificilă pe măsură ce aceasta evoluează.
În stadiile avansate, chiar și activitățile obișnuite, precum mersul pe jos, urcatul scărilor sau îmbrăcatul, pot deveni extrem de solicitante.
Printre simptomele care ar trebui să îi trimită pe pacienți la medic se numără:
- Tusea persistentă;
- Expectorația;
- Oboseala accentuată;
- Senzația de lipsă de aer;
- Dificultățile de respirație la eforturi obișnuite.
De multe ori, aceste manifestări sunt puse pe seama fumatului, a înaintării în vârstă sau a lipsei de condiție fizică, iar pacienții amână consultul medical.
Dr. Cristian Oancea: „Diagnosticul poate întârzia cu 6 până la 10 ani”
Prof. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog și prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, atrage atenția că numeroși pacienți ajung la medic abia atunci când plămânii sunt deja afectați semnificativ.
„Una dintre marile probleme ale BPOC este diagnosticarea tardivă. Boala poate evolua ani întregi, iar primele simptome sunt adesea ignorate. Tusea persistentă, expectorația, oboseala și dificultățile de respirație sunt puse, de multe ori, pe seama fumatului, a vârstei sau a lipsei de condiție fizică. De aceea, BPOC rămâne una dintre cele mai subdiagnosticate afecțiuni respiratorii cronice din România. În unele situații, diagnosticul este întârziat cu 6 până la 10 ani, deși avem la dispoziție o investigație simplă, spirometria, care permite identificarea obstrucției bronșice și, în condițiile unei evaluări corespunzătoare, confirmarea bolii”, explică medicul.
Spirometria este o investigație prin care se măsoară capacitatea pulmonară și fluxul de aer eliminat din plămâni. Aceasta are un rol esențial în identificarea și evaluarea problemelor respiratorii.
Fumatul reprezintă principalul factor de risc pentru apariția BPOC. Totuși, boala poate apărea și în urma expunerii îndelungate la poluare, pulberi, substanțe chimice sau noxe profesionale.
O altă problemă semnalată de specialiști este faptul că aproximativ 40% dintre pacienții diagnosticați cu BPOC, care urmează un tratament, continuă să fumeze. Acest lucru crește riscul de infecții respiratorii și de exacerbări, adică episoade de agravare bruscă a simptomelor, care pot necesita internarea în spital.
Exacerbările repetate pot accelera deteriorarea funcției pulmonare și pot favoriza apariția unor noi episoade de agravare.
BPOC nu afectează doar plămânii. Ce alte boli pot apărea
Deși este o afecțiune respiratorie, BPOC poate avea consecințe asupra întregului organism. Pacienții pot dezvolta și alte probleme de sănătate, printre care hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, diabet, osteoporoză, depresie și anxietate.
Prof. dr. Cristian Oancea subliniază că tratamentul medicamentos trebuie completat de măsuri de prevenție și de respectarea recomandărilor medicale.
„Tocmai de aceea, tratamentul medicamentos nu este suficient dacă pacientul continuă să fumeze, nu respectă recomandările medicale sau nu beneficiază de măsurile de prevenție, inclusiv de vaccinare”, avertizează specialistul.
Printre măsurile recomandate se numără renunțarea la fumat, vaccinarea antigripală și antipneumococică, respectarea tratamentului prescris și monitorizarea periodică a stării de sănătate. Aceste măsuri pot reduce riscul agravării bolii și al spitalizărilor.
În România sunt înregistrate aproximativ 81.000 de spitalizări anual în rândul pacienților cu BPOC. O internare de aproximativ șapte zile poate ajunge la un cost de 930 de euro, fără a lua în calcul cheltuielile pentru tratamentele de lungă durată, investigații și monitorizare.
În formele severe și foarte severe, boala poate reduce speranța de viață cu mai mulți ani. Unii pacienți ajung să aibă nevoie de oxigenoterapie pe termen lung, din cauza afectării importante a funcției pulmonare.
BPOC nu se vindecă, iar modificările structurale produse la nivelul plămânilor sunt, în mare parte, ireversibile. Cu toate acestea, diagnosticarea precoce și tratamentul corespunzător pot încetini evoluția bolii, pot reduce riscul complicațiilor și pot îmbunătăți calitatea vieții.
La nivel mondial, aproximativ 3,4 milioane de persoane au murit în 2023 din cauza bronhopneumopatiei obstructive cronice. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, BPOC este a treia cauză de deces la nivel global.
Citiți principiile noastre de moderare aici!