Vocile și poveștile surprinse la Timișoara, alături de cele documentate în alte regiuni, vor putea fi descoperite într-o expoziție audiovizuală care se deschide pe 20 noiembrie, la București. Una dintre poveștile documentate este cea a Christinei Cizmaș, actriță din Timișoara, care s-a confruntat cu prejudecăți profesionale din cauza accentului local. Experiența sa aduce în discuție felul în care anumite accente sunt percepute în contexte profesionale și presiunea de a adapta modul de a vorbi pentru a corespunde unor așteptări sociale.
„Într-un context în care diversitatea lingvistică a României este adesea privită prin prisma stereotipurilor, Asociația Wild at Heart prezintă Grai Viu, un proiect interdisciplinar de cercetare și documentare audiovizuală care explorează bogăția graiurilor regionale și legătura acestora cu identitatea personală și apartenența culturală. Reunind perspective din lingvistică, antropologie, jurnalism și artă audiovizuală, proiectul aduce în prim-plan atât particularitățile modurilor de a vorbi limba română, cât și experiențele oamenilor care le păstrează sau le adaptează în diferite contexte sociale, de la acceptare și mândrie până la prejudecăți și discriminare pe criterii de accent.
Cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), proiectul este realizat în colaborare cu specialiste de la Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan – Al. Rosetti al Academiei Române și valorifică inclusiv înregistrări din Harta Sonoră a Graiurilor și Dialectelor. (…) Pentru realizarea proiectului, echipa Grai Viu a călătorit în șapte orașe din România, documentând particularitățile vorbirii locale din Banat, Crișana, Oltenia, Maramureș, Transilvania, Muntenia și Moldova.
Prima oprire a fost Timișoara, unde echipa a documentat particularitățile accentului local și felul în care acesta influențează identitatea, relațiile sociale și percepția celorlalți.
Documentarea a inclus filmări cu protagoniști recitând poeme în graiul local, înregistrări ale vocilor din viața de zi cu zi și conversații despre felul în care oamenii își adaptează vorbirea în funcție de context.
La Timișoara, echipa a stat de vorbă cu Christine Cizmaș, Alina Sfetcu și cățeii lor, Franz Ferdinand și Nina Fridolina, despre accentul orașului, despre particularitățile graiului bănățean și despre prejudecățile care pot apărea în legătură cu modul în care vorbim”, relatează realizatorii proiectului.
Printre cuvintele și expresiile locale întâlnite în timpul documentării se numără „flechițe”, „coțchițe”, „credenț” (piesă de mobilier), „prusluc” (vestă fără mâneci) și „facem tunchi-tunchi”. Aceste expresii sunt doar câteva exemple ale particularităților lingvistice care dau culoare vorbirii locale și reflectă identitatea culturală a comunității.

Șapte regiuni, șapte feluri de-a vorbi aceeași limbă
După Timișoara, cercetarea a inclus interviuri cu protagoniști din celelalte regiuni documentate, interpretări ale acelorași patru poeme în graiuri regionale diferite și înregistrări sonore ale vieții cotidiene, surprinse pe străzi, în piețe, magazine sau cafenele.
„Dincolo de diferențele de pronunție și intonație, poveștile documentate evidențiază relația dintre accent, identitate și adaptare socială. Flavius, hairstylist din Oradea, a urmat cursuri de dicție pentru a-și adapta graiul bihorean, în timp ce Vicky, originară din Craiova și stabilită în București, își păstrează cu mândrie graiul oltenesc, în ciuda stereotipurilor.
Paul, din Bârlad, și Alin, din Baia Mare, povestesc despre presiunea de a-și adapta felul de a vorbi după mutarea în Capitală. Dana, originară din Constanța și stabilită de multă vreme în Oradea, încearcă să definească particularitățile graiului dobrogean, în timp ce Mircea, din Bistrița, trece firesc de la accentul local la cel dobândit în București, în funcție de context. Ilinca oferă, la rândul ei, o perspectivă personală asupra accentului de Capitală.
Aceste experiențe arată că graiurile regionale sunt mai mult decât particularități de pronunție: ele reflectă identitatea, apartenența și felul în care normele sociale influențează modul în care ne exprimăm”, argumentează echipa de proiect.
În 20 noiembrie, de la ora 19:00, la MNȚRplusC din București, publicul este invitat la vernisajul expoziției „Grai Viu”, care reunește rezultatele documentării într-o instalație audio și un mini-documentar video. Expoziția poate fi vizitată în perioada 20 noiembrie – 6 decembrie. Proiectul „Grai Viu” este realizat de Asociația Wild at Heart și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Citiți principiile noastre de moderare aici!