Pregătirea pentru un cutremur nu începe în momentul în care se simt primele mișcări ale clădirii. Autoritățile și specialiștii în gestionarea situațiilor de urgență recomandă populației să ia din timp măsuri de prevenție, să pregătească un rucsac de supraviețuire și să stabilească un plan de acțiune pentru întreaga familie.
Un ghid realizat de Fundația Comunitară București, în parteneriat cu Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), prezintă regulile care trebuie respectate înaintea unui cutremur, în timpul mișcării seismice și în primele trei zile după producerea acestuia, relatează Mediafax.
În cazul unui seism major, intervenția autorităților poate fi îngreunată de drumuri blocate, incendii, avarii ale infrastructurii și lipsa comunicațiilor. Echipele de salvare vor prioritiza cazurile critice, astfel că pregătirea individuală și sprijinul dintre vecini pot deveni esențiale.
Cum te pregătești înainte de cutremur. Planul de urgență pe care trebuie să îl aibă fiecare familie
Primul pas este stabilirea unui plan de urgență pe care să îl cunoască toți membrii familiei. Acesta trebuie să includă un loc sigur de întâlnire, numere de telefon importante și o modalitate de comunicare în cazul în care membrii familiei sunt separați în momentul producerii seismului.
Specialiștii recomandă desemnarea unei persoane de contact care locuiește într-o altă regiune. În cazul în care rețelele locale de telefonie sunt afectate, aceasta poate deveni un punct de legătură între membrii familiei.
Copiii trebuie învățați cum să se protejeze, cum să apeleze numărul unic de urgență 112 și cum să solicite ajutorul salvatorilor. Părinții ar trebui să se informeze și despre procedurile de urgență aplicate în școlile sau grădinițele frecventate de cei mici.
Exercițiile de simulare sunt, de asemenea, importante. Acestea ar trebui organizate cel puțin de două ori pe an și să includă situații în care cutremurul surprinde familia noaptea, la cumpărături sau în mașină.
În locuință trebuie fixate de pereți obiectele grele care s-ar putea răsturna, precum bibliotecile, dulapurile, televizoarele și oglinzile. Fiecare membru al familiei ar trebui să știe unde se află robinetele și întrerupătoarele principale pentru gaz, apă și electricitate.
Ce trebuie să conțină rucsacul de urgență pentru 72 de ore
Unul dintre cele mai importante elemente ale pregătirii este rucsacul de urgență, care trebuie păstrat într-un loc ușor accesibil și să conțină lucrurile esențiale pentru supraviețuire timp de trei zile. Potrivit ghidului, acesta trebuie adaptat nevoilor fiecărui membru al familiei.
Printre obiectele recomandate se numără:
- Apă și alimente: apă potabilă, conserve, alimente neperisabile, batoane proteice, deschizător de conserve și hrană specială pentru copii sau animale de companie.
- Iluminat și energie: lanternă, baterii de rezervă și baterie externă pentru telefon.
- Îmbrăcăminte și protecție: haine călduroase, pelerină de ploaie, pătură sau sac de dormit, mănuși rezistente și mască împotriva prafului.
- Materiale medicale: trusă de prim ajutor, medicamente personale și echipamente necesare persoanelor cu dizabilități.
- Produse de igienă: șervețele, săpun, prosop și saci menajeri.
- Documente și bani: copii ale actelor importante, bani în numerar, chei de rezervă, contacte de urgență și informații medicale.
- Comunicare: radio portabil cu baterii, fluier, pix și carnețel.
Este recomandată și o rezervă de cel puțin trei litri de apă pentru fiecare persoană în rucsacul de urgență. Pentru o autonomie de 72 de ore, familia trebuie să pregătească și provizii suplimentare, în funcție de numărul membrilor și de nevoile acestora.
Conținutul rucsacului trebuie verificat periodic, iar alimentele, medicamentele și bateriile expirate trebuie înlocuite.
Ce faci în timpul cutremurului. Regula „Așază-te, acoperă-te și ține-te”
Una dintre cele mai importante recomandări este să nu încerci să fugi din clădire în timpul mișcării seismice. Deplasarea pe scări sau spre ieșire poate crește riscul de rănire.
Procedura recomandată este cunoscută sub numele „Așază-te, acoperă-te și ține-te”.
Aceasta presupune trei pași:
- Așază-te: coboară pe mâini și genunchi pentru a evita pierderea echilibrului.
- Acoperă-te: protejează-ți capul și gâtul cu brațele și, dacă ai în apropiere o masă sau un birou solid, adăpostește-te dedesubt.
- Ține-te: prinde-te de mobilierul de protecție și rămâi acolo până când seismul se oprește.
Dacă nu ai în apropiere o masă solidă, ghemuiește-te lângă un perete interior, departe de ferestre, oglinzi și obiecte care ar putea cădea.
Persoanele care folosesc scaune cu rotile trebuie să blocheze roțile și să își protejeze capul și gâtul.
Ce faci dacă te surprinde cutremurul în pat, în mașină sau pe stradă
Locul în care te afli în momentul producerii seismului influențează modul în care trebuie să reacționezi.
- Dacă ești în locuință: rămâi în interior, protejează-ți capul și nu încerca să cobori pe scări sau să folosești liftul.
- Dacă ești în pat: rămâi pe saltea și protejează-ți capul și ceafa cu o pernă.
- Dacă ești afară: îndepărtează-te de clădiri, copaci, stâlpi și rețele electrice. Evită cablurile căzute și nu te apropia de zonele avariate.
- Dacă ești la volan: oprește într-un loc sigur, departe de clădiri, poduri și pasaje, și rămâi în mașină până la încetarea mișcării seismice.
- Dacă ești într-un magazin: îndepărtează-te de vitrine, ferestre și rafturile înalte cu obiecte grele.
- Dacă ești în lift: folosește butonul de alarmă și solicită ajutor. Nu încerca să forțezi ușile sau să ieși dacă există riscul unei căderi.
În zonele montane trebuie evitate pantele instabile, unde cutremurul poate provoca prăbușiri de pietre și alunecări de teren.
Ce faci în primele șase ore după cutremur
După oprirea mișcării seismice, verifică dacă tu și persoanele din apropiere sunteți în siguranță. Nu trebuie uitat că pot urma replici, unele suficient de puternice pentru a provoca noi avarii.
Evacuarea imediată nu este întotdeauna cea mai sigură soluție. Dacă imobilul nu prezintă semne de pericol iminent, poate fi mai sigur să rămâi într-un spațiu protejat decât să cobori pe scări avariate sau să ieși în apropierea fațadelor de pe care pot cădea bucăți de tencuială și materiale de construcție.
În schimb, dacă există indicii că imobilul riscă să se prăbușească, trebuie să cauți o cale sigură de evacuare, fără să folosești liftul. Nu traversa zone vizibil avariate și respectă indicațiile echipelor de intervenție.
Un pericol major îl reprezintă eventualele scurgeri de gaze. Dacă simți miros de gaz:
- Nu aprinde lumina și nu acționa întrerupătoarele electrice.
- Nu folosi chibrituri, brichete sau alte surse de foc.
- Închide alimentarea cu gaz numai dacă poți face acest lucru fără risc.
- Îndepărtează-te de zona periculoasă.
- Anunță serviciile de urgență dintr-un loc sigur.
Dacă alimentarea cu apă funcționează și locuința este sigură, poți umple recipiente cu apă pentru a avea rezerve în cazul unei întreruperi ulterioare.
Ce faci dacă rămâi blocat sub dărâmături
În cazul în care ești prins sub elemente prăbușite, încearcă să îți păstrezi calmul și să nu îți consumi inutil energia.
Un fluier poate fi mai eficient decât strigătele repetate pentru a atrage atenția salvatorilor. Dacă nu ai unul, poți lovi periodic într-un obiect sau într-o suprafață apropiată.
Protejează-ți gura și nasul de praf cu o bucată de material textil. Dacă telefonul funcționează, încearcă să trimiți un mesaj prin care să îți anunți poziția și să soliciți ajutor.
Nu folosi flăcări și evită mișcările care pot provoca prăbușirea altor elemente.
În cazul unui seism major, primele trei zile pot fi deosebit de dificile. Întreruperea alimentării cu apă și electricitate, blocarea drumurilor și problemele de comunicații pot îngreuna aprovizionarea și intervenția autorităților.
În această perioadă, prioritățile sunt asigurarea unui adăpost sigur, gestionarea apei și alimentelor, accesul la medicamente și obținerea informațiilor oficiale.
Dacă locuința nu mai este sigură, poate fi necesară amenajarea temporară a unui adăpost în aer liber, într-o zonă ferită de clădiri avariate și alte pericole.
Pentru informare sunt recomandate posturile de radio și canalele oficiale ale Departamentului pentru Situații de Urgență, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și autorităților locale.
Telefonul trebuie folosit cu economie, iar mesajele text pot reprezenta o alternativă atunci când apelurile telefonice nu funcționează.
Deplasările cu autoturismul trebuie limitate la situațiile strict necesare, pentru a nu bloca drumurile de care au nevoie ambulanțele, pompierii și echipele de salvare.
De ce este important ajutorul dintre vecini după un cutremur
În cazul unui dezastru major, comunitățile locale pot avea un rol important în sprijinirea persoanelor vulnerabile.
Asociațiile de proprietari sunt încurajate să stabilească din timp un punct de întâlnire și să desemneze persoane care să coordoneze comunicarea și distribuirea resurselor.
După seism, locatarii se pot ajuta reciproc prin verificarea persoanelor care lipsesc, identificarea celor care au nevoie de îngrijiri medicale și sprijinirea bătrânilor, copiilor sau persoanelor cu dizabilități.
În condiții de siguranță, poate fi organizat un punct comun pentru distribuirea apei, alimentelor, lanternelor și materialelor medicale.
Este important ca aceste activități să nu presupună intrarea în clădiri instabile sau expunerea voluntară la pericole.
Cum afli dacă blocul în care locuiești este vulnerabil la cutremur
Pregătirea pentru un seism nu înseamnă doar acumularea de provizii. Siguranța clădirii în care locuiești este la fel de importantă.
Riscul seismic al unui imobil poate fi evaluat printr-o expertiză tehnică realizată de specialiști autorizați.
În România, clădirile expertizate sunt încadrate în patru clase de risc seismic:
- RsI: clădiri susceptibile de prăbușire totală sau parțială la cutremurul de proiectare.
- RsII: clădiri care pot suferi avarii structurale majore, cu pericol pentru ocupanți, deși prăbușirea este considerată puțin probabilă.
- RsIII: clădiri la care sunt anticipate deteriorări moderate.
- RsIV: clădiri cu un comportament seismic așteptat apropiat de cel al construcțiilor proiectate potrivit cerințelor actuale.
O precizare importantă: reabilitarea termică nu înseamnă automat și consolidarea seismică a unui bloc. Montarea polistirenului, schimbarea ferestrelor sau renovarea fațadei nu întăresc, prin ele însele, structura de rezistență.
Consolidarea seismică presupune intervenții structurale realizate pe baza unei expertize tehnice și a unui proiect de specialitate.
Proprietarii trebuie să aibă în vedere și asigurarea obligatorie PAD pentru locuințele care intră sub incidența legislației. Pentru protejarea bunurilor și acoperirea unor riscuri suplimentare poate fi încheiată și o asigurare facultativă, mai transmite Mediafax.
Citiți principiile noastre de moderare aici!