Datele INS arată că populația feminină și cea din mediul urban continuă să reprezinte majoritatea la nivel național. Totodată, ponderea persoanelor vârstnice a crescut, în timp ce cea a copiilor și adolescenților cu vârste între 0 și 14 ani a scăzut, relatează Mediafax.

La 1 iulie 2026, populația după domiciliu a României era de 21.557.600 de persoane, cu 0,5% mai puțin decât la aceeași dată din 2025. Populația din mediul urban număra 11.881.100 de persoane, reprezentând 55,1% din total, în scădere cu 0,9% față de anul precedent.

În mediul rural, populația după domiciliu era de 9.676.500 de persoane, iar diminuarea față de 1 iulie 2025 a fost de 0,02%. În ceea ce privește distribuția pe sexe, femeile reprezentau 51,3% din populația României.

La 1 iulie 2026, populația feminină număra 11.048.900 de persoane, cu 54.300 mai puține decât în urmă cu un an. Populația masculină a ajuns la 10.508.700 de persoane, înregistrând o scădere de 59.600 de persoane față de aceeași perioadă din 2025.

Unul dintre cele mai importante semnale din raportul INS este accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Comparativ cu 1 iulie 2025, ponderea populației de 65 de ani și peste a crescut cu 0,3 puncte procentuale. În schimb, ponderea populației tinere, cu vârste între 0 și 14 ani, a scăzut cu 0,1 puncte procentuale.

Indicele de îmbătrânire demografică a ajuns la 139,2 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, față de 135,4 înregistrat la 1 iulie 2025.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de persoane cu vârste între 0 și 14 ani reveneau peste 139 de persoane de 65 de ani și peste.

Și vârsta populației este în creștere. Vârsta medie a ajuns la 43,4 ani, cu 0,3 ani mai mult decât în anul precedent. Vârsta mediană a crescut la 44,5 ani, cu 0,5 ani față de 1 iulie 2025.

45 și 49 de ani, cea mai numeroasă grupă de vârstă

Potrivit statisticilor oficiale, la 1 iulie 2026, grupa de vârstă 45-49 de ani avea cea mai mare pondere în totalul populației, respectiv 8,6%.

În rândul bărbaților, această categorie de vârstă reprezenta 9% din totalul populației masculine, în timp ce în cazul femeilor ponderea era de 8,2%.

Datele privind populația tânără evidențiază, de asemenea, diferențe între grupele de vârstă. Copiii cu vârste între 0 și 4 ani reprezentau 3,9% din populația totală, o pondere mai mică decât cea a copiilor de 5-9 ani, de 4,9%, și a celor de 10-14 ani, de 4,8%.

Scăderea populației după domiciliu și creșterea ponderii persoanelor vârstnice conturează o tendință demografică importantă pentru România. Evoluția structurii pe vârste poate avea implicații asupra pieței muncii, sistemului de pensii și serviciilor medicale și sociale.

Datele publicate de INS se referă la populația după domiciliu, indicator care cuprinde persoanele cu domiciliul în România, indiferent dacă se află sau nu pe teritoriul țării. Acesta trebuie diferențiat de populația rezidentă, calculată în funcție de reședința obișnuită.

Prin urmare, cifrele nu reprezintă în mod direct numărul persoanelor care locuiesc efectiv în România la data de referință, însă oferă o imagine asupra evoluției populației înregistrate cu domiciliul în țară.