Primarul Dominic Fritz a pierdut, joi, 18 iunie, procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI), prin care încerca să anuleze raportul prin care era găsit în conflict de interese. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) s-a pronunțat definitiv.

„Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a respins recursul formulat de către domnul Fritz Dominic Samuel împotriva sentinței civile nr. 63/2026 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara- Secția Contencios administrativ și Fiscal, validând astfel Raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a constatat starea de conflict de interese în care acesta s-a aflat.

În esență, s-a reținut că acesta a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara. Decizia ÎCCJ reconfirmă standardul obiectiv al conflictului de interese. Potrivit jurisprudenței constante a instanței supreme, nu este necesar să fie dovedită existența unui prejudiciu concret sau faptul că decizia publică a fost efectiv influențată de corupție. Este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice, iar persoana aflată în funcție să participe la emiterea actului administrativ.

Situația de fapt în care s-a aflat domnul Fritz corespunde elementelor pe care legislația și jurisprudența le identifică drept relevante în materia conflictului de interese: existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice. Dispozițiile legale instituie obligația de abținere atunci când alesul local se află într-o situație de conflict de interese. Această obligație există tocmai pentru a proteja încrederea publică în corectitudinea procesului decizional și pentru a împiedica transformarea autorității publice într-un instrument de favorizare a unor interese private. Același standard trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică”, se arată într-un comunicat al ÎCCJ.

De altfel, Fritz și ANi aveau două procese marți: atât pe fond, cât și într-o cauză conexă, în care primarul a sesizat o excepție de neconstituționalitate. De altfel, din cauza procesului din urmă fusese și amânat cel principal la primele două termene.

Încă nu este 100% clar ce se întâmplă

Vă amintim, ANI l-a declarat pe Fritz în conflict de interese în 2024, din cauza împrumutului luat de la Răzvan Negrișanu în cadrul campaniei electorale din 2020. Ulterior, firma de arhitectură a lui Negrișanu, ajuns consilier local USR, a avut un PUZ aprobat în consiliul local, iar pe anexe își pusese semnătura și Fritz.

Prima sentință din dosar fusese pronunțată pe 10 februarie 2026, când Curtea de Apel Timișoara a confirmat raportul și starea de conflict de interese în care se afla Fritz. Hotărârea nu era definitivă, iar Fritz a mers spre ÎCCJ. În paralel, a încercat să tergiverseze procesul și prin o sesizare de neconstituționalitate, însă toate încercările sale au fost respinse de instanța supremă.

Fritz a spus în repetate rânduri, de-a lungul procesului, că Negrișanu nu este oricum beneficiar al PUZ-ului, iar împrumutul a fost plătit din banii returnați de AEP. Deși nu pare o abatere majoră, potrivit specialiștilor din domeniul dreptului, Fritz și-ar putea pierde mandatul și ar putea primi inclusiv interdicție de a candida la funcții publice în următorii trei ani.

Cu toate acestea, primarul era încrezător că nu este cazul. Recunoștea că, într-adevăr, nu ar putea candida între 2028 și 2031.

„ANI reclamă în cazul meu un conflict de interes administrativ. Pentru asta, sancțiunea nu este pierderea mandatului, așa cum se întâmplă în cazurile de incompatibilitate, ci o sancțiune administrativă de 10% din salariu pentru 6 luni și interdicția de a mai ocupa o funcție aleasă pentru 3 ani, după încetarea mandatului de primar”, le spunea acesta urmăritorilor de pe rețelele de socializare cu puțin înainte de publicarea deciziei.

Totuși, în cazul în care își pierde mandatul, locul său va fi luat temporar de un viceprimar, până la organizarea unor alegeri anticipate. Totuși, până acolo, trebuie ca și prefectul să dea ordinul de eliberare din funcție.