Regizoarea Ada Hausvater, directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, a vorbit despre a doua venire la Timișoara a celebrului actor american. Anul trecut, John Malkovici a jucat în spectacolul „Comedie infernală”.

„De anul trecut, Teatrul Național are o relație foarte frumoasă cu John Malkovich, care a debutat la „Comedia infernală” în inima Capitalei Culturale. A fost un eveniment cu totul ieșit din comun și în care am descoperit cât de important este să fie acolo, exact ceea ce, practic, doar pentru Teatrul Național este esențial, ca să-l citez pe John Malkovich, a fi pe val în sensul de a te ține pe val în sensul cel mai frumos al cuvântului. Așadar, de anul trecut ne-am planificat să ne reîntâlnim anul acesta și iată ne reîntâlnim la Timișoara cu o altă poveste, «The infamous Ramirez Hoffman», trei spectacole. Inițial, într-adevăr, Teatrul Național a pus în vânzare două spectacole, s-a suplimentat numărul de spectacole din nou și mă bucur enorm”, a declarat, miercuri, Ada Hausvater, directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara.

La Timișoara, miercuri, John Malkovici a abordat mai multe teme și a răspuns mai bine de o oră la întrebările adresate de Ada Hausvater, jurnaliști, actori și studenți la Teatru.

„În ultimii 16 ani din viață am petrecut foarte mult timp făcând colaborări, mai ales în muzica clasică. Interesul meu inițial a fost să fac o piesă nouă de muzică clasică sau, în mare parte, o piesă în colaborare cu pianista cu care lucrez, Anastasya Terenkova”, a relatat actorul, pe scena Sălii Mari a Teatrului Național Timișoara.

Spectacolul „The infamous Ramirez Hoffman” este inspirat din opera autorului Roberto Bolano din Chile, într-o adaptare de proză combinată cu interpretare muzicală live.

„Inițial am vrut să adaptez întreaga carte, „Nazi Literature in the Americas”. Este o carte scurtă, de 200 și ceva de pagini, de necrologuri false ale naziștilor falși, care nu au existat niciodată, și toți au un lucru în comun, de la un fel de absurd la obsesii literare idioate. Așa că am adaptat întreaga carte și apoi mi-am dat seama că dacă o fac așa cum o facem cu Ramirez Hoffman, ar dura o săptămână întreagă de spectacole, cam 14 ore. Aceasta este chiar proză. Nu este o piesă de teatru. Nu există actorie în ea. Îmi place acest tip de colaborare; cred că puterea brută pe care o poți exploata cu muzica live este mai mult sau mai puțin de neegalat. Cred că acest tip de colaborări aduc orchestrelor muzicale lucruri pe care fanii muzicii clasice nu le-au mai văzut până acum, iar oamenilor de teatru un gen de muzică la care nu sunt adesea expuși în teatru sau în filme, așa că asta m-a determinat să fac asta”, a afirmat celebrul actor.

John Malkovich s-a referit și la relația sa cu spectatorii.

„Poți face teatru fără actori, poți face teatru fără cuvinte, poți face teatru fără muzică, îl poți face chiar și fără lumină. Dar nu-l poți face fără public. Ei aduc energia și abilitatea lor de a citi, să spunem, aura. Publicul aduce totul, iar noi suntem în slujba acestui lucru. Pentru mine, publicul face chestia cu materialul, iar dacă ai un material bun, vei avea un val, iar treaba noastră este doar să mergem pe val”, a declarat, miercuri, actorul la Timișoara.