În ședința de marți, 20 octombrie, consilierii locali din Timișoara au aprobat cele două inițiative prin care executivul a propus achiziționarea a două clădiri private: cea de pe Beethoven 3 și cea de pe Mihai Viteazu 26. Comisia de negociere cu terții a fost împuternicită să înceapă negocierile.

Ambele au, mai mult sau mai puțin legătură cu domeniul Sănătății – prima poate rezolva accesul la clinica ORL și poate duce și la o eventuală extindere a acesteia; cealaltă a fost clinică mulți ani de zile, înainte de retrocedare.

„Obiectivul este de a o introduce în funcție publică. Clădirea (de pe Mihai Viteazu – n.r.) este în zona Politehnicii, vis-a-vis de Casa Muhle. O perioadă lungă a fost publică clădirea, ținând de un spital (Clinica de Oncologie a Municipalului – n.r.). La vremea respectivă, a fost celebră retrocedarea cu evacuarea spitalului.

Obiectivul este să introducem această clădire într-un circuit public. Este o clădire valoroasă a orașului, într-o stare degradată. Acum, trebuie să vedem în funcție de negocierile comisiei, de expertize, de starea tehnică, dacă acest demers va fi dus mai departe sau nu. Momentan doar împuternicim comisia să poată aceste negociere, decizia o vom lua ulterior.

În cazul celor de pe Beethoven vorbim de o problemă mai amplă, (…) fiindcă la ORL nu avem acces prin spate, deși terenul din spatele ORL este al Primăriei Timișoara, cotă comună cu membri ai familiei Cârpaci. Instanța a refuzat dezmembrarea acelui teren și, de fapt, obiectivul acolo este să creăm un acces pe termen lung, în spate la ORL, atât prin această parcelă pe care vrem să o achiziționăm, cât și reluând demersurile pentru dezmembrare, în așa fel încât la clinica și clădirea nouă să putem să avem acces cu ambulanța direct”, a explicat viceprimarul cu atribuții de primar Ruben Lațcău.

Destinațiile celor două clădiri: una clară, una nu prea. Mici hopuri în cazul ambelor

Așa cum a spus Lațcău, și cum au explicat deja și reprezentanții primăriei, în cazul clădirii de pe Beethoven, destinația este una foarte clară: pe lângă rezolvarea problemei cu accesul, se are în vedere o eventuală extindere a clinicii.

În cazul clădirii pe Mihai Viteazu, vor conta „rezultatele expertizei, starea clădirii și prețul”. Teoretic, pentru că a fost deja folosită ca unitate medicală – ce-i drept, acum mulți ani –, consilierii locali au considerat că ar putea fi reluată această funcțiune. Tot aceștia, însă, analizând starea acesteia, apreciază că poate negocierile ar trebui purtate mai ales cu accent pe teren, liberalul Simion Moșiu aducând în discuție și starea clădirii, care „poate ar trebui demolată”. Lațcău, însă, a subliniat că, deși negocierile iau în calcul și starea acesteia, se dorește și păstrarea clădirii, cu intervențiile necesare.

În cazul ambelor clădiri, însă, începerea negocierilor nu garantează și succesul, existând deja probleme. Pentru cea de pe Beethoven, există două agenții imobiliare care își revendică dreptul de a reprezentat proprietarii – cea care a depus oferta de vânzare și alta care ar avea contract de exclusivitate cu unul dintre proprietari.

Pentru cea de pe Mihai Viteazu, proprietarul din prezent acuză faptul că, deși și el își dorește ca clădirea să ajungă mai degrabă în patrimoniul public, ofertele venite din partea primăriei ar fi cam mici, existând alți doritori – inclusiv din anumite familii „de mătase” – care oferă vizibil mai mult. Lațcău, pe de altă parte, spunea că este vorba despre un „preț mediu”.

Proprietarul spune că el cumpărase clădirea cu 740.000 de euro în urmă cu mai bine de 10 ani de la cei cărora clădirea a fost retrocedată, iar acum primăria s-a arătat dispusă să ofere doar cu 10.000 de euro mai mult decât prețul de atunci. Valoarea, estimează el, ar fi de 1,2 milioane de euro, iar ofertele primite de el sunt și cu 100.000 – 200.000 de euro peste ce oferă municipalitatea.

Vă amintim, primăria anunțase că vrea să cumpere clădirea de pe strada Ludwig van Beethoven, achiziție care ar debloca accesul la Clinica ORL și ar permite o eventuală extindere a unității sanitare. Aici, au fost probleme cu clanul Cârpaci, care deține clădirea de la numărul 1, și care nu a permis accesul pe șantierul noului corp de clădire finalizat cu greu în această primăvară.