Motivarea Curții lămurește una dintre cele mai disputate chestiuni ale noii Legi a integrității: dacă o persoană care a primit deja o decizie definitivă privind o incompatibilitate sau un conflict de interese poate pierde funcția în baza unei legi intrate ulterior în vigoare, relatează Știri pe Surse.

Majoritatea judecătorilor CCR consideră că răspunsul este afirmativ, atât timp cât efectele juridice ale constatării definitive nu s-au epuizat.

Argumentul central al Curții este că noua lege nu aplică retroactiv o sancțiune pentru o faptă comisă în trecut. În schimb, ea reglementează efectele actuale ale unei situații juridice care încă produce consecințe.

Potrivit CCR, o incompatibilitate sau un conflict de interese constatate definitiv continuă să afecteze integritatea funcției atât timp cât interdicția de trei ani este în desfășurare.

„O situație de conflict de interese sau stare de incompatibilitate ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat se proiectează și afectează integritatea funcției, demnității publice ori a mandatului”, arată Curtea.

Judecătorii fac astfel o distincție între persoana care a săvârșit fapta și funcția pe care aceasta o ocupă în prezent.

„Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției, demnității sau mandatului, ci întrerupe ori încetează de drept funcția, demnitatea sau mandatul care a fost viciat prin fapta titularului său”, se precizează în motivare.

În viziunea majorității CCR, menținerea în funcție a unei persoane aflate încă sub efectul unei interdicții ar afecta integritatea mandatului și încrederea publicului în instituțiile statului.

Mecanismul validat de CCR se aplică și persoanelor pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese au fost constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, dacă perioada de trei ani nu s-a încheiat.

În aceste cazuri, funcția, demnitatea sau mandatul încetează de drept la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Pentru persoanele în cazul cărora constatarea definitivă apare după intrarea în vigoare a noii legi, încetarea funcției sau a mandatului intervine la data la care raportul ANI ori hotărârea judecătorească rămâne definitivă.

Dominic Fritz se află, în principiu, în prima categorie. Conflictul său de interese a fost stabilit definitiv după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins recursul la 18 iunie 2026.

Totuși, mandatul său nu încetează automat în acest moment. Mai întâi, Parlamentul trebuie să pună legea în acord cu decizia CCR, după care actul normativ trebuie să fie promulgat și publicat în Monitorul Oficial. Abia de la intrarea în vigoare va începe să curgă termenul de 30 de zile.

Fritz și liderii politici au acuzat o aplicare retroactivă

Dominic Fritz, conducerea USR, dar și lideri ai PNL, printre care Ilie Bolojan, au susținut că noul mecanism schimbă regulile după producerea faptelor și reprezintă, în esență, o sancțiune retroactivă.

Fritz a afirmat că, în cazul promulgării legii, mandatul său ar înceta pentru fapte produse înainte de intrarea în vigoare a noului act normativ și a anunțat că intenționează să sesizeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Ilie Bolojan a criticat, la rândul său, schimbarea regulilor „după ce jocul s-a încheiat”.

Majoritatea CCR nu a împărtășit însă această interpretare și a considerat că este vorba despre efectele viitoare ale unei situații juridice deja existente.

Autorii sesizărilor au susținut și că noua lege ar putea duce la aplicarea mai multor sancțiuni pentru aceeași faptă: sancțiunea disciplinară, încetarea mandatului și interdicția de a ocupa o funcție publică timp de trei ani.

Curtea respinge această critică. În interpretarea judecătorilor constituționali, noul mecanism reprezintă un regim special alcătuit dintr-o sancțiune principală și una complementară.

Sancțiunea principală este încetarea de drept a funcției, demnității sau mandatului, iar cea complementară este interdicția de a ocupa anumite funcții sau demnități publice ori eligibile pentru o perioadă de până la trei ani.

„Nu se reglementează un cumul de răspunderi sau sancțiuni care s-ar autoexclude reciproc, ci o singură formă de răspundere cu sancțiuni bine definite”, arată CCR.

Decizia nu a fost luată în unanimitate

Una dintre cele mai importante prevederi ale legii, cea care produce efecte asupra mandatelor aflate în curs, a fost validată cu majoritate de voturi.

Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat că a votat împotriva soluției și că va explica într-o opinie separată motivele pentru care consideră neconstituțională aplicarea mecanismului unor situații anterioare.

În forma prezentată, motivarea conține raționamentul majorității, în timp ce opiniile separate anunțate nu sunt incluse încă în document.

Decizia CCR nu înseamnă că mandatul lui Dominic Fritz încetează imediat. Parlamentul trebuie să modifice prevederile declarate neconstituționale, iar forma finală a legii trebuie promulgată și publicată în Monitorul Oficial, scrie știripesurse.ro.

Dacă mecanismul validat de CCR va intra în vigoare în forma permisă de decizie, pentru persoanele cu constatări definitive anterioare și cu interdicția de trei ani încă în curs va începe să curgă termenul de 30 de zile până la încetarea de drept a mandatului.

Astfel, miza deciziei depășește cazul primarului Timișoarei: Curtea a stabilit un principiu potrivit căruia protejarea integrității unei funcții publice poate justifica încetarea unui mandat în curs, chiar atunci când fapta care a generat problema de integritate a avut loc înainte de adoptarea noii legi.