Antreprenorul român UMB Spedition a început să aștearnă stratul de bază pe aproximativ 4 kilometri din cei 9,13 kilometri ai secțiunii. Până acum, pe șantier au fost utilizate aproximativ 3.000 de tone de asfalt.
Proiectul este una dintre cele mai importante verigi lipsă ale Autostrăzii A1, iar finalizarea tronsonului Margina–Holdea va permite circulația neîntreruptă pe autostradă între zona Boița, județul Sibiu, și frontiera de vest a României, la Nădlac.
Lucrările avansează și în zona structurilor de artă. Antreprenorul a instalat fabrica de grinzi prefabricate în care urmează să fie produse cele 328 de grinzi necesare pentru cele cinci structuri ale proiectului: trei pasaje și două viaducte.
Primele 18 grinzi, fiecare cu o lungime de 40 de metri, au fost deja livrate în șantier.
În paralel cu lucrările la infrastructura rutieră, echipele continuă intervențiile la cele două tuneluri ale secțiunii.
„La Tunelul 1, ambele galerii au fost deja străpunse. Prima galerie are 415 de metri, iar cea de-a doua 367,5 de metri. În prezent, constructorul lucrează la sistemul de drenaj. La Tunelul 2, format din două galerii cu lungimi de 1.985 și 1.825 de metri, excavațiile sunt aproape de final”, a transmis, vineri, Cristian Pistol.
Potrivit directorului general al CNAIR, la galeria din stânga mai sunt de excavat aproximativ 85 de metri, în timp ce în galeria din dreapta au mai rămas doar 5 metri.
Finalizarea excavațiilor va permite trecerea proiectului într-o nouă etapă, cu lucrări concentrate pe amenajarea și echiparea structurilor subterane.
Contractul pentru secțiunea Margina–Holdea are o valoare de 1,82 miliarde de lei, fără TVA, și este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Cei 9,13 kilometri reprezintă ultima verigă importantă pentru completarea conexiunii pe Autostrada A1 dintre Boița și granița cu Ungaria.
După deschiderea circulației, șoferii vor putea parcurge pe autostradă traseul dintre Boița, în județul Sibiu, și Nădlac, pe o distanță de peste 360 de kilometri.
Pe aceeași temă:
Trimite articolul
X
marius says: OK, dar ursii? Ce zic ursii? Sutele, miile de ursi din zona. Liliecii, ramele si alte vietati. Nu e nimeni “ars pe rug” pentru ticalosia de a intarzia cu atatia ani si de a creste costurile cu sume uriase? Tot incerc sa aflu cine sunt persoanele si ONG-urile ce au stat in spatele povestii, dar sunt grozav de bine ascunsi si protejati.
-
Jos socialism & popuslim says:
ok Grindeanu. Nu știu cum mai crede cineva că ONG-urile de mediu sunt de vină în 2026 și nu administrația și corupția toxică a mafiei. Probabil crezi că și la Bala 2 au fost de vină agențiile de mediu și nu Grindeanu & co, nu?
-
Cornel says:
Proiectul initial a fost o porcarie. In locul tunelurilor erau debleuri, santuri adanci de zeci de m. Ce crezi ca s-ar fi intamplat iarna acolo?Pline de zapada, circulatia deviata,caderi de pietre, alunecari de teren, etc. Pentru animale erau prevazute niste poduri meschine. Esti constient ca toate tarile civilizate fac treceri pentru animale. Tunelurile sunt f. bune. Cum s-au putut face in 2 ani, puteau fi gata mai repede, ca proiectul cu autostrada din sant era din 2013.
-
Pentru Cornel si amaratul ce nu e capabil sa se semneze! Sa va explic inca o data: eu condamn ticalosia de a INTARZIA lucrarile, nu de a nu le face, de a le face de mantuiala sau mai stiu eu ce. Daca nu va duce capul si nu sunteti in stare sa aveti bun simt e nasol (pentru voi). Nu exista ursi in zona. Iar animalele se pot duce prin alte parti. Nu este o ruta de migratie pentru animale, care ar fi ele. Oricum ar evita zona pentru ca ar fi o zona de ambuscada, in care pradatorii le-ar vana usor. Si nu era nevoie de tuneluri de kilometri. Totusi nimeni nu-si asuma “meritul” de a fi militat pentru tunelurile respective, mai mult e o adevarata omerta cu privire la acesti indivizi si entitati. Se poate trage o concluzie din aceasta fuga disperata de raspundere.