Evenimentul a reunit medici specializați în ginecologie, fertilitate, chirurgie și nutriție, care au încercat să răspundă unei probleme tot mai frecvente, dar încă insuficient înțelese: Dr. Voicu Simedrea, medic primar obstetrică-ginecologie, specializat în chirurgia endometriozei și fondator al RoEndo, Lect. Dr. Delia Huțanu, Embriolog principal, Şef laborator RUA, Dr. Florin Adrian Dorneanu, medic primar obstetrică ginecologie cu competenţă în tratamenul infertilităţii cuplului şi reproducere umană asistată, Dr. Maria Cezara Mureșan, Medic primar obstetrică ginecologie, Dr. Nicoleta Carmen Hodoiu, medic specialist nutriție și endometrioză și Dr. Alexandra Poienar, medic specialist obstetrica-ginecologie.

Dr. Voicu Simedrea, fondatorul RoEndo, a atras atenția asupra întârzierii dramatice a diagnosticului.

„Endometrioza afectează aproximativ 10% dintre pacientele aflate la vârsta fertilă. Asta înseamnă undeva la 500.000 de femei în România și 10.000 de euro cheltuieli medicale pentru fiecare dintre aceste paciente. Din păcate, există în continuare o latență a diagnosticului, care poate ajunge și la 7-10 ani. Pe de altă parte, există și un abuz al acestui diagnostic, multe dureri pelvine fiind catalogate incorect drept endometrioză”, a explicat medicul.

Acesta a subliniat că multe paciente ajung târziu la specialist deoarece durerile menstruale severe sunt încă banalizate sau considerate „normale”, iar în România nici nu există programe de screening,

„Noi nu avem în România o rigoare a practicii medicale. Nu avem programe de screening eficiente. Să ne uităm de exemplu la cancerul de sân – unde avem un număr record de cazuri. În cazul endometriozei nu există niciun program de screening – care, desigur, ar trebui să se desfășoare la adolescență. Nu avem nici o stratificare a pacientelor pe grupe de risc. […] Atunci asistăm de foarte multe ori fie la eșecul diagnosticului, fie la paciente tratate incorect, incomplet sau supratratate – sunt convins că ceilalți colegi specializați în fertilizare vă pot spune despre paciente cărora le-a fost afectată rezerva ovariană din cauza unor acte chirurgicale agresive ș.a.m.d. […]

Deci, noi nuu avem încă, la ora actuală, o politică națională. Încercăm acum să facem primii pași pentru a stabili un program național de management al endometriozei, cu o rețea de centre organizate pe niveluri de competență, după modelul din Germania – nivel 1, 2 și 3 –, cu protocoale clare de trimitere și de lucru, care să poată fi aplicate”, a specificat dr. Simedrea.

Dr. Maria Cezara Mureșan a spus la rândul ei că pacientele trebuie să solicite investigații atunci când durerea devine invalidantă.

„Durerea poate deveni, în timp, tot mai frecventă – inițial apare la fiecare menstruație, apoi se poate extinde dincolo de perioada sângerării menstruale și poate ajunge permanentă. În unele cazuri, creează o stare de nefuncționalitate pentru pacientă: este extrem de supărătoare, poate afecta atât ziua, cât și noaptea, iar femeia nu mai poate dormi sau desfășura activitățile obișnuite. […] Nu orice durere menstruală înseamnă endometrioză, dar durerea severă nu trebuie ignorată.

O altă componentă care se întâlnește frecvent este dispareunia, adică durerea la contactul sexual, ceea ce poate avea un efect negativ asupra vieții de cuplu. Practic, acestea sunt două dintre principalele semnale de alarmă la care pacientele ar trebui să fie atente și care ar trebui să le determine să solicite un consult medical.

Endometrioza nu este un diagnostic care se pune la fiecare pacientă cu această simptomatologie, dar întotdeauna pacientele și medicii cărora se adresează trebuie să fie conștienți că durerile pot ascunde endometrioza”, a transmis dr. Cezara Mureșan.

Discuția s-a concentrat și asupra adolescentelor deoarece simptomele pot apărea încă de la primele menstruații, iar istoricul familial are un rol important.

„Fiecare părinte trebuie să fie atent la componenta ereditară, dacă în familie există un istoric. Dacă o adolescentă lipsește de la școală din cauza durerilor, are vărsături, stări de rău sau simptome vegetative severe, lucrurile nu trebuie minimalizate. Nu trebuie să li se spună că la vârsta asta «așa e normal», ci trebuie acționat – adică trebuie duse la un ginecolog care are această supraspecializare în endometrioză”, a declarat Dr. Simedrea.

Un subiect important al serii a fost legătura dintre endometrioză și alimentație.

„Aș vrea să creez puțin context, pentru că lucrurile nu sunt neapărat albe sau negre atunci când vine vorba despre nutriție, mai ales în cazul endometriozei. Cred că am auzit cu toții expresia «suntem ceea ce mâncăm» și este adevărată. Totuși, în cazul acestei patologii complexe, cred că trebuie să ducem discuția puțin mai departe. Contează nu doar ce mâncăm, ci și cum absorbim nutrienții și, mai ales, ce lipsește din alimentație, înainte de a vorbi despre alimente proinflamatorii.

Ce vreau să spun este că mediul în care introducem acești nutrienți contează enorm, pentru că nu este niciodată egal ceea ce consumăm cu ceea ce organismul reușește efectiv să absoarbă.

Mă refer mai ales la stilul de viață și la obiceiurile zilnice, nu la ceea ce consumăm ocazional. Dacă avem o alimentație bazată predominant pe produse ultraprocesate, prăjeli, alimente bogate în zahăr, băuturi carbogazoase și dulciuri, atunci, da, acesta este un context inflamator care poate agrava simptomatologia.

Însă, dacă astfel de alimente sunt consumate moderat, într-un context social, iar alimentația de zi cu zi este una echilibrată și adaptată nevoilor organismului, impactul proinflamator despre care se vorbește atât de mult nu va fi la fel de mare.

Practic, concluzia este că există, într-adevăr, anumite alimente proinflamatorii, însă contează foarte mult contextul general în care le consumăm și le integrăm în stilul nostru de viață.

Dar ceea ce este cu adevărat important ține și de alte aspecte despre care, din păcate, se vorbește prea puțin și care ne influențează hormonal, metabolic și imunologic. Iar endometrioza este o patologie care implică toate aceste mecanisme”, a explicat dr. Carmen Hodoiu.

Infertilitatea și endometrioza

În ceea ce privește complicațiile endometriozei, Dr. Florin Adrian Dorneanu a explicat că boala nu înseamnă automat infertilitate, însă formele avansate pot afecta rezerva ovariană și anatomia aparatului reproducător.

„În primul rând, vreau să precizez că infertilitatea este o patologie. În momentul în care o femeie sau un cuplu se confruntă cu infertilitatea, situația trebuie tratată ca o problemă medicală.

Printre cauzele infertilității de cuplu – care pot fi atât feminine, cât și masculine – se numără și endometrioza. Dacă în urmă cu 30 de ani abia găseai endometrioză la unul din zece cupluri infertile, astăzi patologia este mult mai frecventă și apare inclusiv la femei foarte tinere. În prezent, aproximativ 25-50% dintre cuplurile care se confruntă cu infertilitatea au și endometrioză. Pe de altă parte, nu toate femeile cu endometrioză sunt infertile. șadar, nu trebuie să asociem automat endometrioza cu infertilitatea.

În ultimii ani, pe fondul creșterii incidenței bolii, tot mai multe femei se adresează specialiștilor în infertilitate și astfel descoperim endometrioza.

În stadiile incipiente ale bolii, fertilitatea nu este afectată, în general. Problemele apar mai ales în formele avansate, când există afectare ovariană, scade numărul și calitatea ovocitelor, apar aderențe și modificări anatomice pelvine, iar inflamația provocată de boală afectează inclusiv uterul și trompele uterine.

Este important ca femeile diagnosticate cu endometrioză și care își doresc copii să ajungă la un specialist în infertilitate pentru o evaluare completă a fertilității. În primul rând, pentru a verifica rezerva ovariană și pentru a vedea dacă aceasta a fost deja afectată. În al doilea rând, trebuie excluse și alte cauze de infertilitate, precum trompele înfundate sau o posibilă cauză masculină, evidențiată prin spermogramă.

Există situații în care trebuie apelat rapid la fertilizarea in vitro pentru ca sarcina să mai poată fi obținută. De asemenea, în cazul femeilor fără partener, poate fi recomandată conservarea ovocitelor pentru a putea fi utilizate ulterior, atunci când fertilitatea ar putea fi compromisă”, a precizat medicul.

Specialiștii au discutat și despre fertilizarea in vitro, dar și despre miturile care circulă frecvent în jurul acestei proceduri. Lect. Dr. Delia Huțanu a explicat că rata reală de succes este influențată de vârstă, patologie și istoricul fiecărui cuplu.

„Nu există o procedură medicală care să garanteze o sarcină. Fertilizarea in vitro nu înseamnă automat succes”, a spus aceasta.

La final, specialiștii au insistat asupra ideii că endometrioza trebuie abordată multidisciplinar și că pacientele au nevoie atât de tratament medical corect, cât și de sprijin psihologic și informațional.

Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri, în care participantele au discutat direct cu medicii despre simptome, fertilitate și opțiunile moderne de tratament.