La capitolul „soluţii pentru depăşirea crizei politice”, 50,7% dintre respondenţi susţin varianta formării unui nou guvern, iar 41,3% optează pentru alegeri anticipate. Aproximativ 8% nu au oferit un răspuns.

Sprijinul pentru formarea unui nou guvern este mai ridicat în rândul votanţilor PSD, PNL şi USR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu studii superioare şi al locuitorilor din mediul urban. În schimb, alegerile anticipate sunt preferate mai ales de votanţii AUR, bărbaţi, persoane cu vârste între 45 şi 59 de ani şi angajaţi din sectorul privat.

În ceea ce priveşte direcţia viitorului guvern, 65,6% dintre respondenţi consideră că România ar trebui să îşi menţină parcursul pro-european şi pro-occidental, în timp ce 26,2% sunt de părere că această direcţie nu ar trebui continuată. Ponderea non-răspunsurilor este de 8.2%.

Susţinerea orientării pro-europene este mai puternică în rândul votanţilor PSD, PNL şi USR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu studii superioare şi al locuitorilor din Bucureşti. De cealaltă parte, votanţii AUR şi persoanele cu nivel scăzut de educaţie au un grad mai ridicat de scepticism faţă de această direcţie, mai relevă datele barometrului.

Directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, a declarat că în acest moment nu se conturează o majoritate critică în favoarea alegerilor anticipate.

„Marea majoritate a votanţilor PNL, PSD şi USR se opune alegerilor anticipate, în timp ce votanţii AUR susţin alegerile anticipate ca soluţie de ieşire din criză. Două treimi dintre români îşi doresc continuarea direcţiei pro-europene / pro-occidentale, însă un sfert din populaţie (26%) consideră că viitorul Guvern nu ar trebui să mai continue actuala direcţie pro-europeană/pro-occidentală. Procentul este semnificativ mai mare în cazul votanţilor AUR (42% care nu susţin continuarea direcţiei pro-europene/pro-occidentale faţă de 49% care susţin direcţia pro-europeană / pro-occidentală)”, a explicat Ştefureac.

El a subliniat că marea majoritate a votanţilor PNL (95%), USR (89%) şi PSD (74%) susţin continuarea direcţiei pro-europene / pro-occidentale.

„Acest procent de 26% din populaţie sceptică faţă de direcţia pro-occidentală a României este destul de apropiat de procentul de 22% dintre români care ar susţine ideea ieşirii României din Uniunea Europeană”, a spus Ştefureac.

El atrage atenţia atât asupra riscurilor naraţiunilor anti-europene constante ale propagandei ruse, preluate de unii vectori politici şi de influenţă autohtoni, cât şi asupra nevoii de a corecta unele probleme structurale legate de faptul că beneficiile apartenenţei la Uniunea Europeană nu au fost distribuite echitabil în ultimii 19 ani. Eventuala amplificare a acestui curent din cauza populismului radical riscă să devină una dintre cele mai grave probleme ale ţării, a arătat directorul INSCOP Research.

Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu aleator este de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%.