Curtea Constituțională a decis luni că o parte dintre prevederile Legii Integrității sunt neconstituționale, astfel că actul normativ urmează să se întoarcă în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia CCR. În schimb, amendamentul referitor la încetarea mandatului în cazul anumitor incompatibilități a fost menținut ca fiind constituțional.
Sorin Grindeanu spune că așteaptă revenirea legii în Parlament și respinge ideea că modificarea legislativă ar fi fost concepută special pentru primarul Timișoarei.
„Am văzut un comunicat al Agenției Naționale de Integritate, care spune că sunt, cred că, aproape 50 de persoane aflate în aceeași situație. Deci chestiunea cu amendamentul Fritz sau Nefritz nu e corectă și asta o spune oficial Agenția Națională de Integritate, nu PSD”, a declarat liderul social-democrat conform Mediafax.
Întrebat despre reacția lui Dominic Fritz, care a criticat dur PSD după decizia CCR, Grindeanu a evitat să intre într-un schimb de replici cu primarul Timișoarei.
„Despre domnul Fritz, numai de bine. În acest caz, cel de astăzi, este o problemă între dânsul și justiție și n-am de gând să-i răspund deloc. Spun doar atât: fără condamnați în funcții publice. Atât”, a declarat Sorin Grindeanu.
Declarațiile vin după ce Dominic Fritz a acuzat PSD că folosește modificarea legislației drept o armă politică împotriva sa și a susținut că decizia CCR creează un precedent periculos.
Primarul Timișoarei a afirmat că, în cazul promulgării legii în forma actuală, mandatul său ar urma să înceteze în termen de 30 de zile. Fritz a anunțat, totodată, că își va continua demersurile juridice la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
În centrul disputei se află un caz de conflict de interese constatat în cazul lui Dominic Fritz, legat de semnarea, în 2020, a unui document referitor la un PUZ. Edilul susține că documentul fusese deja semnat de fostul primar și că PUZ-ul fusese elaborat înainte de preluarea mandatului său.
Miza modificării legislației este însă mai largă. Reforma ANI reprezintă un jalon asociat unor fonduri europene în valoare de aproximativ 770 de milioane de euro, iar România trebuie să finalizeze demersurile legislative până la sfârșitul lunii august pentru a evita riscul pierderii banilor.
După decizia CCR, Legea Integrității revine în Parlament, unde legislativul trebuie să modifice prevederile declarate neconstituționale și să adopte forma finală a actului normativ.
Pe aceeași temă:
Team 
nnn