Director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest din 2001, după ce a parcurs toate etapele profesionale în cadrul instituției încă din 1999, acesta coordonează astăzi proiecte de miliarde de euro și conduce una dintre cele mai performante agenții de dezvoltare regională din România. În paralel, ocupă funcții de conducere în organizații naționale și regionale dedicate dezvoltării și cooperării transfrontaliere.

Sunteți de aproape trei decenii la ADR Vest. Cum s-a schimbat regiunea noastră în această perioadă?

Regiunea s-a schimbat foarte mult din anul 1999 de când funcționează efectiv agențiile. Produsul intern brut (PIB) al regiunii a crescut de aproape trei ori dacă e să comparăm anul 2000, când am măsurat o medie a PIB de 33% față de media Uniunii Europene, acum fiind undeva la 74-75%. Dar, cred că schimbarea vine, în primul rând, din calitatea vieții și preocupările pe care le aveam în anul 2000, când se închideau fabrici în toate județele regiunii, se închideau mine, combinate și principala preocupare era găsirea unui loc de muncă. Cred că acum am trecut la un nivel în care calitatea vieții este pentru noi principala preocupare. Evident, sunt foarte multe lucruri încă de rezolvat. Sunt foarte multe zone care încă nu au atins nivelul pe care ni-l dorim.

Din păcate, reforma industrială, care ar fi trebuit să transforme regiunea, s-a făcut puțin sau deloc și din mers. N-a existat un plan articulat al guvernului, care deținea de altfel tot patrimoniul industrial. Prin șansa contextului, unele județe și orașe s-au dezvoltat mai mult, altele mai puțin. Când spun șansă, mă refer în primul rând la proximitatea cu granița, pentru că multe companii au venit la noi și au contribuit la dezvoltare, fiind cel mai vestic punct al țării. Evident, a contat foarte mult și contează în continuare calitatea educației și toată memoși etnică, a contat foarte mult, a ușurat comunicaria industrială pe care regiunea o oferă în continuare. Și nu ultimul rând, cred că a contat foarte mult faptul că suntem o regiune multiculturală și multilingvistică. Am împărtășit aceleași valori și principii cu zona europeană deja de foarte mult timp, n-a fost nevoie de o presiune foarte mare. Oamenilor, în Regiunea Vest, le place să muncească. Există un respect față de muncă.

Dacă ar fi să alegeți câteva investiții cu fonduri europene care au schimbat fundamental vestul țării, care ar fi acestea?

Cele mai importante investiții sunt cele care au adus o schimbare reală în viața oamenilor. Cele mai importante două domenii, care au fost și sunt în atenția cetățenilor, care încă n-au ajuns la un nivel de performanță dorit, sunt educația și sănătatea. Nu în ultimul rând, reabilitarea termică a blocurilor este o investiție pe care cetățeanul o simte direct atât în calitatea vieții, prin confortul termic, cât și în buzunarul propriu. Generic, în Timișoara aș menționa reabilitarea și transformarea celor trei piețe centrale – Piața Unirii, Piața Libertății și Piața Sf. Gheorghe –, care chiar dacă s-a făcut pe un program trecut, consider că au avut un impact enorm asupra orașului. A fost o transformare, o modernizare și o reabilitare urbană de un impact major asupra orașului din toate punctele de vedere, atât estetic, funcțional, cât și din punct de vedere cultural și de dezvoltare economică.

De altfel, a avut un impact, cred eu, și asupra deciziei de a oferi Timișoarei titlul de Capitală Culturală în 2023. Tot în Regiunea Vest, dar în județul Hunedoara, aș putea menționa Green Line din Valea Jiului, un sistem integrat care asigură transportul pentru toate cele șase orașe din Valea Jiului: Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani. Este, de asemenea, și o soluție pentru turism, pentru că se vor dezvolta în continuare linii care oferă transport către stațiunile turistice, dar și o soluție foarte ieftină pentru persoanele care nu-și permit să aibă o mașină. Tot în județul Hunedoara, Castelul Corvinilor este un proiect de foarte mare importanță. A pus pe hartă regiunea într-un mod în care nu ne-am fi așteptat și a creat o ancoră de dezvoltare și de interes pentru oraș. Primarul spunea că doar castelul produce mai multe taxe și impozite decât plătesc toți cetățenii din oraș la un loc după câțiva ani de la reabilitare. În județul Caraș-Severin, pot menționa repunerea în funcție a sistemului de transport din Reșița, unde au fost achiziționate tramvaie noi și a fost reabilitată linia de tramvai. În județul Arad sunt multe proiecte pe care putem să le luăm în calcul. Putem spune, de exemplu, că Filarmonica din Arad a suferit o transformare majoră și oferă un cadru modern pentru activități culturale. Și la fel, tot transportul public a fost schimbat cu tramvaie moderne, realizate de un producător local în urma licitației.

Care a fost pentru dvs. cel mai dificil moment la ADR Vest?

Au fost foarte multe momente, unele legate de transformări care au pus în dificultate instituția și modul în care fondurile europene s-au gestionat. Un moment foarte complex a fost pandemia, când în primele 48 de ore de la anunțul de închidere a trebuit să ne reinventăm și să lucrăm de acasă, să nu blocăm proiectele, să nu pierdem banii și să putem transforma toată componenta instituțională în ceva funcțional în mediul digital. Din fericire, eram destul de digitalizați la momentul acela și am putut să ne adaptăm foarte repede. Aceasta a fost o provocare foarte mare. Teama a fost că vom pierde banii dacă nu reușim să ne organizăm în mediul digital, însă lucrul acesta s-a întâmplat și nu a creat niciun fel de probleme.

Care este proiectul de care sunteți cel mai mândru?

Nu este vorba despre un proiect finanțat pentru că nu se regăsește în lista de proiecte. „Proiectul” cel mai important la care țin este echipa ADR și această instituție care performează și produce dezvoltare pentru comunitățile din regiune. Am colegi care au crescut aici, de la stagiari la oameni care negociază cu Comisia Europeană.

 

Câți angajați aveți?

În acest moment, cu tot cu colaboratorii care nu au tot timpul un contract pentru o perioadă nedeterminată, ne apropiem de 220 de angajați, care formează o echipă. În acești 27 de ani de când există, ADR Vest a dovedit că lucrează în folosul comunităților și a atras toate resursele, care fie au fost potențiale, fie le-am avut la dispoziție într-un mod alocat. Am avut la dispoziție sume de bani, care în acest moment depășesc, pe programele deja încheiate, 2 miliarde de euro, și cred că pe actualul ciclu financiar o să mai aducem în regiune încă 2 miliarde de euro din cele trei programe pe care le gestionăm.

Cum stăm cu gradul de absorbție comparativ cu celelalte regiuni din țară?

Stăm foarte bine. N-am avut și nu avem probleme. Pot să spun că la momentul acesta suntem aproape la 30% absorbție raportat la valoarea alocată. Din fericire, avem o supracontractare, care acum se apropie de 134%, ceea ce înseamnă că avem mai multe proiecte contractate decât valoare alocată, evident, pe niște mecanisme pe care guvernul le-a prevăzut. Este greu să faci absorbție dacă ai o sumă alocată fixă și nu există o supracontractare. S-a dovedit că tot timpul este nevoie de un buffer, sunt proiecte care fie se reduc din licitații, fie că fac economii, și atunci e bine să nu pierdem acele sume cu atât mai mult cu cât vorbim despre nevoi ale comunității care există continuu.

Există riscul să se piardă bani?

Nu. La nivel regional, sub nicio formă. Din contră, putem chiar salva anumite proiecte care s-au blocat pe alte programe.

Care sunt marile proiecte care ar trebui să se schimbe Timișoara în următorii cinci ani?

Cred că zona de interconectivitate a Timișoarei, în primul rând zona metropolitană, dar și cu celelalte capitale de județ, trebuie să fie o prioritate, atât în ceea ce privește transportul feroviar, cât și transportul cu mijloace de transport pe drumuri. E vorba de autobuze electrice sau autobuze moderne care să poată transporta călătorii din punctul A în punctul B. Aeroportul este o prioritate, mai ales conectarea lui într-o mai mare măsură cu orașul. Mai cred că domeniul sănătății are și el un potențial care merită o mai mare atenție. Evident avem acest proiect fanion, care este Institutul Oncologic, dar și în celelalte zone există un mare potențial care ar putea fi valorizat, cu atât mai mult cu cât serviciile de îngrijire a persoanelor în vârstă vor lua o amploare foarte mare în următorii ani, pentru că media de vârstă a regiunii va crește. Pentru populația îmbătrânită este nevoie să se asigure aceste servicii în regiune pentru a putea ajuta creșterea speranței de viață.

Având în vedere evoluția inteligenței artificiale, ce sectoare economice credeți că vor avea cel mai mare succes?

Regiunea Vest este într-o situație foarte delicată în acest moment, în sensul că noi suntem beneficiarii unor investiții și ai unei industrii, în special în zona automotive, fie că discutăm de zona manufacturieră, fie că discutăm de zona IT. Industria automotive este într-o transformare majoră. Din cauza trecerii la combustia electrică, o parte din aceste companii și-au redus în mod semnificativ capacitățile aici, fie că s-au transformat tipologiile de produse pe care le livrează, fie că a crescut productivitatea și nu mai e nevoie de aceiași oameni. Acum, miza noastră nu mai este strict numărul de locuri de muncă. Trebuie să avem maturitatea să facem un plan cu care să transformăm regiunea, să o repoziționăm într-o altă direcție. Zona de inteligență artificială este un potențial mare pentru regiune, pentru că noi avem tineri educați, atât cei care ies de pe băncile școlii, cât și cei din aceste companii mari care disponibilizează, iar ei ar trebui ajutați să se îndrepte spre zona antreprenorială sau ajutați să performeze și să-și dezvolte propriile idei.

Și sectorul energetic va juca un rol major în regiune în următoarea perioadă. Și aici este nevoie de o strategie articulată la nivel regional, care să pună în valoare capacitățile pe care noi le avem de a produce energie, complementar cu capacități în care să stocăm și să valorizăm această energie într-un mod inteligent. Nu e suficient să produci ieftin dacă nu îți cumpără nimeni. Regiunea de Vest are foarte multe zone în care se produce energie solară, dar nu toți producătorii au capacități de stocare. Și când discutăm de AI, discutăm de capacități mari de energie care trebuie alocate. Se pot face anumite investiții care să potențeze și să crească valoarea adăugată pe care noi o putem produce, pentru că energia deja a devenit un element obligatoriu în orice investiție pe care noi dorim să o atragem. Orice investitor întreabă: cât e prețul energiei? Pentru că prețul acesta contează foarte mult în produsul finit pe care ei îl vor livra clientului. Există o piață clară în România pe care noi în momentul acesta o îndestulăm cu importuri, mai ales în zona alimentară și bunuri de larg consum. Avem o componentă, care este deschisă, adresată inclusiv companiilor mari, care se numește STEP – Strategic Technology European Platform, unde Uniunea Europeană își dorește și propune ca finanțare un mecanism prin care să reducă dependența UE de produse sau componente ale produselor care sunt sensibile și sunt strategice în lanțul de valori și care ar putea bloca un anumit produs.

În Timiș avem investiții care lipsesc și sunt absolut necesare?

Noi am început timid cu investițiile în zona de inovare și cred că acest efort trebuie crescut pe următorul ciclu financiar 2028-2034, în care să creăm mecanisme predictibile și permanente cu care să susținem investitorii, tinerii sau antreprenorii să poată dezvolta produse proprii la nivelul regiunii. Acesta este un deziderat, pentru că acum problema se pune mult mai complex. E vorba și de cunoașterea pe care regiunea o are și numărul de oameni care stăpânesc cunoașterea în zona de digitalizare, de AI sau de producție cu tehnologie complexă, pe care noi trebuie să o dezvoltăm la nivelul regiunii. În al doilea rând, cred că regiunea trebuie să facă un efort să susțină digitalizarea și creșterea calității competențelor în administrație.

Din păcate, nu avem un mecanism care să ofere o matrice de cunoaștere pentru funcționarii publici și să livreze permanent cunoaștere în sistemul public. Aici trebuie să investim mai mult, să fie ceva predictibil și permanent, deoarece calitatea funcționarilor va da calitatea și impactul proiectelor pe care noi le avem în investiție. Deviza noastră este că investim, nu cheltuim. Ținta noastră nu este ca după doi ani să avem niște bani cheltuiți, ci ca atunci când se termină proiectul, să producă plus valoare pentru regiune.

Apropo de regiune, avem județele Timiș și Arad foarte dezvoltate din punct de vedere economic, dar nu atât de ofertante turistic precum Caraș-Severin și Hunedoara, care sunt subdezvoltate economic. Ce s-ar putea face în acest sens?

Evident, aici soluția care este subiectivă pentru mine, e regionalizarea. Cred că e nevoie de un buget regional, pe lângă fondurile europene, care să asume că se va crea o politică de coeziune în interiorul regiunii. Adică, anumite tipuri de investiții trebuie făcute în județele care sunt dezvoltate, dacă acolo există potențial de inovare, potențial de cunoaștere și universități. În schimb, poți să compensezi cu infrastructură către zone turistice. Dar e nevoie, evident, în primul rând, de voință politică și e nevoie de un vehicul legal, care poate fi un buget regional. Vorbesc din punct de vedere strict tehnic. Și, din fericire, în Consiliul pentru Dezvoltare Regională Vest s-a discutat și există proiecte comune județelor Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara, în care exact acest lucru se dezbate.

Mai mult decât atât, vom începe anul acesta un proiect pilot, o rețea intra și interjudețeană de transport public, care să asume transportul public între localități în timpul săptămânii într-un mod mai intens și să crească în weekend intensitatea pentru transportul către zonele turistice. Aici este un potențial enorm, dar turismul nu înseamnă doar o pensiune în vârf de munte sau să mergem să ne plimbăm și să ne uităm la o pădure. E nevoie de multe servicii complementare, iar multe dintre ele nefiind rentabile nu le poate asuma un operator privat, trebuie să vină autoritatea publică să ajute. Dacă toate aceste premise sunt puse la un loc, cred că avem șansa ca din cei aprox. 12 miliarde de euro pe care românii îi cheltuie în fiecare an în mod oficial pentru turism în străinătate, o sumă considerabilă să ajungă în cadrul regiunii noastre.

După aproape trei decenii la ADR Vest, ce vă motivează să continuați?

Mă motivează lista mare de proiecte pe care o am tot timpul în agendă. Iar când mă uit în urmă, mă bucur să văd rezultatele la care am contribuit împreună cu colegii mei: școli, spitale, blocuri și multe alte investiții care au schimbat comunitățile din regiune.

Recunosc că atunci când am început să lucrez la ADR aveam alte așteptări. Voiam să văd rezultate cât mai repede. Îmi amintesc o discuție cu un consultant pentru inovare din Spania, care mi-a spus că în dezvoltare regională trebuie să ai răbdare aproximativ 20 de ani. La vremea aceea nu prea eram de acord cu el. Aveam puțin peste 30 de ani și eram mult mai nerăbdător. În timp, însă, am înțeles că dezvoltarea are nevoie de răbdare: timp pentru ca proiectele să ajungă la maturitate, timp pentru implementare și, apoi, timp pentru ca beneficiile lor să ajungă la cetățeni și să contribuie la creșterea calității vieții. Acesta este, până la urmă, scopul final.

În momentul de față lucrăm la câteva proiecte foarte interesante. Am lansat două fonduri de capital de risc prin care finanțăm start-up-uri aflate în diferite etape de dezvoltare. Ținta și speranța mea este ca până în 2030 să avem un unicorn. Sigur, acesta este obiectivul ideal, dar și o companie evaluată la 300 sau 500 de milioane de euro ar reprezenta un succes important pentru regiune. Îmi doresc ca tot mai mulți dintre tinerii care astăzi aleg să plece din țară să găsească aici resursele, partenerii și sprijinul necesare pentru a construi o afacere competitivă la nivel european.

Un alt proiect ambițios este susținerea digitalizării administrației publice locale. Viziunea noastră este să avem o platformă digitală regională care să agregheze datele într-un mod structurat și să ofere cetățenilor o singură platformă pentru întreaga regiune. Ulterior, aceste date ne vor permite să folosim eficient inteligența artificială, care are nevoie, înainte de toate, de date bine structurate și de calitate. Altfel, și rezultatele vor fi pe măsura informațiilor introduse.

Am vorbit și mai devreme despre transportul public intra și interjudețean și despre energie, două domenii în care avem proiecte importante. Sunt multe inițiative care ne dau ambiția să mergem mai departe și aceeași plăcere de a munci pentru cetățenii regiunii.

Care credeți că sunt aspectele de care trebuie să țină cont orice tânăr când își alege viitoarea meserie?

În primul rând, un tânăr trebuie să aleagă la ce proiect vrea să contribuie. Evident că aici un proiect poate să fie un deziderat, un produs, un proces – orice cu care vrea să se identifice și la care să-și aloce ani din viață. Nu cred că doar salariul este motivația unui tânăr. Evident, calitatea vieții trebuie să fie la un nivel pe care fiecare dintre noi trebuie să îl aibă, dar cred că implicarea și dorința de a contribui, de a participa și de a aparține la ceva care s-a realizat cu sprijinul lui, poate să-l determine să facă acest lucru în Regiunea Vest. Ne străduim și deja oferim foarte multe soluții pentru care tinerii care mizează pe Regiunea Vest, atât pentru cei din zonă care ar pleca afară, cât și pentru tinerii din alte părți care aleg Timișoara, Reșița, Deva sau oricare alt oraș din Vest.

În al doilea rând, cred că e important ca tinerii să apere principiile și valorile europene, în societate și în instituțiile în care lucrează – valori pe care, fără să ne dăm seama, s-a construit toată dezvoltarea regiunii din ultimii 30 de ani.

Sfatul meu pentru un tânăr e simplu: nu vă alegeți un loc de muncă, ci un proiect care merită ani din viața voastră. Salariile se negociază, dar sensul vieții nu se negociază – se construiește. Eu mi-am găsit proiectul în urmă cu 27 de ani și nu l-am epuizat nici astăzi. Iar tânărului care citește acest interviu și are deja biletul de avion în buzunar i-aș spune: pleacă, dacă vrei, dar pleacă să înveți, pentru că aici e un loc unde încă se mai poate construi ceva de la început, iar acesta e un privilegiu pe care orașele gata construite nu ți-l mai pot oferi. Generația mea a pregătit terenul 27 de ani, acum e rândul tău.

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău la redactie@tion.ro.