Dunărea, al doilea ca lungime fluviu din Europa după Volga, izvorăște din Munții Pădurea Neagră, din Germania, și străbate aproximativ 2.850 de kilometri până la vărsarea în Marea Neagră. Pe traseu traversează sau delimitează teritoriul a zece state și colectează apele unui bazin hidrografic care se întinde pe aproape 820.000 de kilometri pătrați și cuprinde teritorii din 19 țări europene.

Debitul fluviului este alimentat de numeroși afluenți importanți, precum Inn, Drava, Sava, Tisa, Morava, Prut, Olt, Siret și Jiu, care adună apa din Alpi, Carpați, Balcani și câmpiile Europei Centrale.

În ultimele luni, însă, mare parte din bazinul superior și mijlociu al Dunării a fost afectată de un deficit sever de precipitații. Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația și Serbia au traversat perioade prelungite de caniculă și secetă, ceea ce a redus semnificativ aportul de apă al principalilor afluenți ai fluviului.

În contrast, România a avut una dintre cele mai ploioase luni de iulie din ultimii ani, în multe zone din sudul țării înregistrându-se cantități de 100–150 de litri pe metrul pătrat. Totuși, aceste precipitații nu pot compensa lipsa apei venite din amonte.

Specialiștii explică faptul că debitul Dunării la intrarea în România este determinat în principal de cantitatea de apă care vine din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria și Serbia. Dacă în aceste state afluenții transportă volume reduse de apă, nivelul fluviului continuă să scadă, indiferent de ploile căzute în România.

Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, în intervalul 31 iulie – 6 august, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va scădea ușor până la aproximativ 1.450 metri cubi pe secundă.

Valoarea este de aproape trei ori mai mică decât media multianuală a lunii iulie, de 4.750 mc/s, și foarte apropiată de minimul istoric consemnat în 1985, când debitul a ajuns la 1.400 mc/s.

Nivelul redus al Dunării produce deja efecte importante asupra navigației, ecosistemelor acvatice și producției de energie. În mai multe sectoare ale fluviului au apărut bancuri de nisip care îngreunează circulația navelor prin reducerea adâncimii șenalului navigabil.

Hidrologii estimează că debitul Dunării va rămâne, cel mai probabil, în jurul valorii de 1.450 mc/s până în perioada 10-12 august, pe fondul precipitațiilor prognozate în bazinul superior, în special în Austria. După 12 august este posibilă o creștere treptată a debitelor, iar șansele unei reveniri mai consistente sunt estimate după 24 august.

Cu toate acestea, prognozele meteorologice pentru bazinul superior și mijlociu al Dunării indică în continuare un regim deficitar al precipitațiilor, ceea ce înseamnă că refacerea debitului va fi lentă.

Situația demonstrează încă o dată că Dunărea funcționează ca un sistem hidrologic european, iar nivelul apei depinde de condițiile meteorologice din întregul bazin hidrografic, nu doar de cantitatea de precipitații căzută în România. De aceea, în ciuda ploilor abundente din ultimele săptămâni, fluviul continuă să se apropie de unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii.

Fotografia care ilustrează nivelul extrem de scăzut al Dunării a fost realizată în apropiere de Cernavodă, județul Constanța.