Rino-conjunctivita alergică provocată de polenul de ambrozie afectează calitatea vieții și poate avea un impact important atât asupra sănătății, cât și din punct de vedere economic, transmit medicii. Cunoașterea perioadelor în care concentrația de polen este ridicată îi poate ajuta pe pacienți să își reducă expunerea și să înceapă la timp tratamentul recomandat.
„Această plantă conține alergeni extrem de puternici care provoacă alergii respiratorii, precum rino-conjunctivita, însă poate provoca sau agrava astmul, fiind o cauză majoră a alergiilor respiratorii în peste 30 de țări din Europa.
Originară din Statele Unite, ambrozia este considerată o specie invazivă; înainte de 2013, 13,5 milioane de persoane sufereau de alergii provocate de ambrozie, generând costuri anuale de 7,4 miliarde de euro”, transmite dr. Bianca Matiș, medic primar în alergologie și imunologie clinică, în cadrul spitalului.
Medicii explică faptul că, în România, după sezonul de primăvară, urmează perioada în care predomină polenul de ambrozie. Planta este considerată una dintre cele mai importante cauze ale alergiilor respiratorii în Europa, iar alergenii săi pot declanșa rino-conjunctivită alergică și pot provoca sau agrava astmul bronșic.
Potrivit medicilor, simptomele sunt, de regulă, mai intense la sfârșitul verii și în timpul toamnei. Printre cele mai frecvente se numără strănutul repetat, nasul înfundat sau care curge, mâncărimea ochilor, tusea, dificultățile de respirație, senzația de constricție toracică și respirația șuierătoare.
De asemenea, unele persoane pot dezvolta sindromul de alergie orală. În acest caz, sistemul imunitar reacționează și la proteine similare din anumite alimente crude, astfel că după consumul de pepene verde, pepene galben, banane, dovlecei, castraveți, semințe de floarea-soarelui sau ceai de mușețel pot apărea mâncărimi sau furnicături la nivelul gurii și al gâtului.
Cum se stabilește diagnosticul
Medicul alergolog poate confirma sensibilizarea la polenul de ambrozie printr-un test cutanat de tip prick test sau prin analize de sânge. Stabilirea diagnosticului permite alegerea tratamentului potrivit și controlul mai eficient al simptomelor, explică specialiștii.
Cum poate fi redusă expunerea la polen
Deși contactul cu polenul nu poate fi evitat complet, medicii recomandă câteva măsuri care pot limita expunerea, mai ales în perioada de vârf, de la jumătatea lunii august până la sfârșitul lunii octombrie. Printre acestea se numără verificarea zilnică a nivelului de polen, menținerea ferestrelor închise, folosirea aerului condiționat și efectuarea unui duș după petrecerea unei perioade mai lungi în aer liber.
„Cunoașterea sezonului de polen și a perioadelor sale de vârf ajută la prevenirea expunerii, alegerea medicației optime pentru pacienții sensibilizați, care prezintă simptome de severitate strict legată de cantitatea și tipul de polen la care sunt expuși.
Luând în considerare diferențele geografice care pot reflecta clima și flora locale, tipul de alergie la polen care afectează diverse populații este, în mare parte, legat de aceste diferențe macroregionale și chiar microregionale. În general, polenizarea începe în primăvară și se termină în toamnă. În următoarea perioadă în țara noastră va predomina cantitativ polenul de ambrozie”, mai explică dr. Bianca Matiș.
Pentru controlul simptomelor pot fi recomandate antihistaminice, corticosteroizi nazali sau decongestionante, însă tratamentul trebuie reluat în fiecare sezon polinic, la indicația medicului. Totodată, medicii transmit că imunoterapia alergen-specifică reprezintă o opțiune care poate reduce, în timp, sensibilitatea organismului la polenul de ambrozie.
Pe aceeași temă:
Ambrozia trebuie distrusă acum, nu în august! Ce poți face când observi planta
Citiți principiile noastre de moderare aici!