Potrivit unor surse politice citate de Știrile Pro TV, principalul punct de divergență îl reprezintă impactul bugetar al noii legi. Comisia Europeană consideră că forma actuală ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului României și nu îndeplinește condițiile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

În timpul discuțiilor cu oficialii europeni, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ar fi prezentat mai multe scenarii privind evoluția anvelopei salariale.

Printre variantele analizate s-au aflat creșteri ale cheltuielilor de personal de aproximativ 12 miliarde de lei sau chiar 16 miliarde de lei în 2027 față de 2026. În discuțiile inițiale fusese luată în calcul o creștere de aproximativ 8 miliarde de lei.

Potrivit surselor politice, Comisia Europeană nu este de acord nici cu varianta de 12 miliarde de lei și nici cu cea de 16 miliarde de lei, în lipsa unor măsuri care să compenseze impactul asupra bugetului.

Cu alte cuvinte, orice creștere suplimentară a cheltuielilor de personal ar trebui însoțită de reduceri în alte zone ale bugetului.

O posibilă soluție: reducerea unor drepturi sociale

Una dintre variantele discutate ar fi vizat diminuarea unor drepturi acordate urmașilor prizonierilor de război.

O astfel de măsură nu ar fi însă suficientă doar ca intenție. Pentru a fi luată în calcul de Comisia Europeană, ea ar trebui transpusă într-un proiect de lege, adoptat ulterior de Parlament, astfel încât economiile bugetare să fie efectiv aplicate.

Discuțiile sunt, astfel, într-o zonă sensibilă, în condițiile în care orice reducere a unor drepturi sociale poate genera reacții politice și publice.

O altă variantă analizată de partea română a fost introducerea etapizată a unor creșteri salariale.

Nici această soluție nu ar fi fost agreată de Comisia Europeană. Argumentul oficialilor europeni este că o etapizare nu elimină problema, ci presupune asumarea unor cheltuieli suplimentare și în anii următori, ceea ce ar putea crește impactul bugetar total al reformei.

Surse politice citate de presa centrală susțin însă că, în discuțiile interne de la București, era analizată posibilitatea ca anumite măsuri să intre în vigoare de la 1 ianuarie, în timp ce unele sporuri sau alte componente ale salarizării să fie introduse ulterior.

Ministerul Finanțelor vrea să păstreze creșterea de 8 miliarde de lei

În acest moment, Ministerul Finanțelor ar susține în continuare varianta inițială, care presupune o creștere de aproximativ 8 miliarde de lei a anvelopei salariale în 2027 față de 2026.

Problema este însă că Bruxelles-ul trebuie să considere reforma suficient de credibilă și sustenabilă din punct de vedere bugetar pentru ca jalonul din PNRR să fie considerat îndeplinit.

Reforma salarizării în sectorul public este una dintre condițiile asumate de România în cadrul PNRR, iar termenul pentru finalizarea acestui jalon este 31 august 2026. Neîndeplinirea condițiilor poate pune în pericol plata celor 770 de milioane de euro aferente jalonului.

Nazare: „Disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune”

În paralel cu negocierile, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, atrage atenția asupra situației datoriei publice.

Nazare a susținut că România are o datorie publică de peste 60% din PIB și că, în condițiile prevăzute de legislația privind responsabilitatea fiscal-bugetară, Guvernul trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor.

Datele Eurostat menționate de ministru indică o datorie publică de 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026.

„Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune”, a transmis Alexandru Nazare.

Ministrul a explicat că depășirea pragului de 60% activează reguli suplimentare privind controlul cheltuielilor și reducerea graduală a datoriei. În acest context, Guvernul nu poate adopta, potrivit explicațiilor sale, măsuri care să majoreze cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială cât timp datoria se menține peste acest nivel.

Datele privind depășirea pragului de 60% și explicațiile lui Nazare privind acumularea datoriei au fost prezentate și în comunicările publice ale ministrului.

Urmează noi discuții pentru salvarea jalonului din PNRR

Miza negocierilor este una importantă pentru România. Reforma salarizării trebuie să fie acceptată în cadrul PNRR până la termenul-limită, iar forma finală a legii trebuie să răspundă atât obiectivelor reformei, cât și cerințelor privind sustenabilitatea finanțelor publice.

Subiectul urmează să fie discutat și la București. Președintele Nicușor Dan a convocat pentru joi o întâlnire la Cotroceni cu liderii partidelor din fosta coaliție, la care sunt așteptați să participe și Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru. Discuțiile vizează stadiul proiectelor din PNRR în perspectiva termenului de 31 august.

Surse: Agerpres, Știrile Pro TV, G4 Media, Adevărul, Economedia