Studiul, publicat în revista Science Advances, analizează carbonul organic găsit în două roci sedimentare din craterul Jezero, locul unde roverul Perseverance explorează suprafața planetei Marte din 2021. Una dintre roci, denumită Cheyava Falls, conține o posibilă biosemnătură, adică o structură care ar putea avea origine biologică, dar care necesită investigații suplimentare pentru a fi confirmată.

Potrivit cercetătorilor, rocile s-au format în urmă cu aproximativ 3,2-3,8 miliarde de ani, într-o zonă acoperită atunci de apă. Carbonul organic este un element important în căutarea urmelor de viață deoarece stă la baza moleculelor esențiale organismelor vii, precum ADN-ul și proteinele. Totuși, acesta se poate forma și în urma unor reacții chimice naturale, fără implicarea vieții.

Carbonul descoperit nu confirmă existența vieții

Cu ajutorul instrumentului SHERLOC, aflat la bordul roverului Perseverance, oamenii de știință au analizat în detaliu carbonul macromolecular prezent în rocile Cheyava Falls și Walhalla Glades. Rezultatele arată că acesta seamănă atât cu forme de carbon produse prin procese biologice pe Pământ, cât și cu cele rezultate prin procese geologice sau identificate în meteoriți.

Este pentru prima dată când un astfel de tip de carbon este identificat în rocile argiloase din craterul Jezero. Anterior, roverul Curiosity detectase carbon macromolecular într-o altă regiune, din craterul Gale.

„Aceste descoperiri indică faptul că habitabilitatea planetei Marte și disponibilitatea materialelor organice ar fi putut fi răspândite pe toată suprafața planetei cu miliarde de ani în urmă”, a declarat Kyle Uckert, specialist în științe planetare la Jet Propulsion Laboratory al NASA și coordonator al studiului.

Cercetătorii subliniază însă că instrumentele aflate la bordul roverului nu pot stabili dacă acest carbon s-a format prin procese biologice sau exclusiv prin reacții chimice naturale. Pentru un răspuns clar, probele ar trebui transportate pe Pământ și analizate cu echipamente de laborator mult mai performante.

Marte, o planetă care ar fi putut susține viața în trecut

Oamenii de știință consideră că Marte avea, în urmă cu miliarde de ani, o atmosferă mai densă și un climat suficient de cald pentru a permite existența apei lichide la suprafață. Craterul Jezero, explorat de Perseverance, găzduia atunci un lac alimentat de râuri, un mediu considerat favorabil dezvoltării microorganismelor.

„Acest lucru consolidează dovezile conform cărora Marte, în trecutul său, dispunea de ingrediente chimice și de condiții de mediu care ar fi putut susține viața, dar nu oferă dovezi ale existenței vieții și nici nu înclină balanța mai mult în favoarea originilor biotice sau abiotice”, a mai explicat Kyle Uckert.

Misiunea Perseverance continuă să colecteze și să analizeze probe din craterul Jezero, în speranța că acestea vor putea fi aduse, în viitor, pe Pământ pentru investigații detaliate.