Amenajată într-o casă aflată aproape de gardul care dă spre fosta Grădină Zoologică, expoziția permanentă adună sute de obiecte autentice. Vizitatorii găsesc aici diverse exponate, de la electrocasnice și documente oficiale până la simboluri ideologice și obiecte medicale, toate donate de oameni care au păstrat fragmente din acea epocă.

Spațiul care găzduiește astăzi expoziția a avut, de-a lungul timpului, mai multe întrebuințări: atelier de restaurare și sediu pentru condeierii plugari. Acum, clădirea a fost transformată într-o incursiune în România comunistă.

„Este o expoziție în care am încercat să personalizăm foarte multe lucruri și să aducem ceva nou în cadrul instituției”, a declarat prof. dr. Maria Hadiji, coordonatoarea proiectului.

Vizitatorii sunt întâmpinați încă de la intrare de colecții de insigne și decorațiuni din perioada comunistă, alături de documente originale precum carnete de partid, buletine de identitate, cărți de muncă sau agende UTC.

„Sunt piese de colecție, unele foarte valoroase. Am încercat să surprindem atât zona ideologică, cât și viața de zi cu zi din acea perioadă”, a explicat Maria Hadiji.

Una dintre cele mai sensibile secțiuni ale expoziției este cea dedicată sistemului medical și politicilor demografice ale regimului comunist. Într-o trusă medicală de epocă sunt expuse instrumente folosite de asistente și medici, inclusiv un forceps.

„Știm că în acea perioadă existau decretele care interziceau avorturile, iar natalitatea era strict controlată de stat. Forcepsul nu este un obiect negativ, ci unul care îi ajuta pe medici în cazul nașterilor dificile, într-o vreme în care cezarienele nu erau binevenite”, a precizat coordonatoarea proiectului.

Expoziția reconstituie și interiorul tipic al unei locuințe din anii comunismului. În bucătărie se regăsesc mașini de făcut tăiței, râșnițe manuale și electrice, recipiente pentru sifon, reșouri, balanțe și mașini de tocat carne.

În sufragerie, vizitatorii pot vedea celebrul „pește de pe televizor”, un televizor cu lămpi și nelipsita carpetă cu „Răpirea din serai”.

„Cred că toată lumea își amintește de aceste obiecte. Ele existau atât în apartamentele de bloc, cât și în casele tradiționale”, spune Maria Hadiji, care îi invită pe oameni să continue să contribuie la dezvoltarea expoziției prin donații.

În curtea casei se află o Dacia 1300, donată de o angajată a muzeului, iar proiectul urmează să fie extins cu un hambar și utilaje agricole specifice epocii, precum tractoare, semănători și treierători.

Directorul Muzeului Satului Bănățean, Radu Trifan, spune că noua expoziție este una aparte pentru instituție, deoarece nu reprezintă o zonă etnografică, ci o perioadă istorică distinctă.

„I-am spus «Casa comunistă», deși este, de fapt, o casă de țărani bănățeni cu multe influențe urbane și modernități ale anilor ’50-’80. Este prima expoziție de acest gen din muzeu și tocmai acesta este farmecul ei. Nu este temporară, ci va rămâne aici”, a afirmat Radu Trifan.

Potrivit acestuia, expoziția vorbește atât generațiilor care au trăit în comunism, cât și celor care cunosc acea perioadă doar din poveștile părinților sau bunicilor.

„Vedem, practic, viața din comunism, viața pe care mulți și-o aduc aminte. Pentru cei născuți după Revoluție, este o reprezentare a ceea ce au trăit generațiile de dinainte. Iar pentru vizitatorii străini este, fără îndoială, ceva inedit”, a spus directorul muzeului.

Radu Trifan subliniază că multe dintre obiectele expuse provin chiar din gospodăriile satelor bănățene, unde influențele urbane au pătruns puternic în perioada comunistă.

„Bănățenii, fiind mai înstăriți, au cumpărat obiecte moderne pentru gospodărie și bucătărie. Chiar dacă unele lucruri par de la oraș, ele existau și în casele de la sat”, explică acesta.

Expoziția a pornit la începutul anului doar ca o idee și cu câteva obiecte, însă donațiile au crescut constant pe măsură ce vestea s-a răspândit.

„S-au donat neașteptat de multe obiecte, doar prin viu grai, prin familie, prieteni și colegi. Chiar și eu am adus lucruri păstrate acasă – un magnetofon, cărți și alte obiecte. Așa am ajuns la peste 1.000 de piese”, a concluzionat Radu Trifan.