La Timișoara, eclipsa parțială începe la ora 20:24. Maximul va fi atins la ora 20:45, când aproximativ 28,5% din discul solar va fi acoperit de Lună. La doar câteva minute distanță, la ora 20:48, Soarele va apune în timp ce eclipsa este încă în desfășurare.

Muzeul Național al Banatului propune o incursiune în trecut, pornind de la un altar dedicat zeului solar Ierhabol, descoperit în 1967 în castrul roman de la Tibiscum.

În urmă cu aproape două milenii, Aurelius Laecanius Paulinus, veteran roman și fost responsabil al armamentului Cohortei I Vindelicorum, privea același Soare pe care timișorenii îl vor vedea în această seară.

După încheierea serviciului militar, Paulinus a devenit decurion al coloniei Sarmizegetusa. La Tibiscum, acesta a ridicat un altar dedicat lui Ierhabol, zeul solar originar din îndepărtata Palmyra.

Inscripția de pe monument consemnează jurământul fostului militar și dedicarea altarului zeului Soare.

Altarul, realizat din marmură de Bucova, are o înălțime de 1,40 metri și este decorat cu un chenar sobru, care încadrează inscripția.

Monumentul păstrează și urmele unei intervenții care spune o altă poveste din istoria Imperiului Roman. Câteva litere au fost șterse intenționat, după damnatio memoriae aplicată lui Geta, fratele împăratului Caracalla. Cei doi au domnit împreună în anul 211, însă, după uciderea lui Geta la ordinul lui Caracalla, numele acestuia a fost eliminat de pe numeroase monumente.

Urmele lăsate de dalta care a șters numele lui Geta îi ajută astăzi pe istorici să dateze altarul.

Altarul dedicat lui Ierhabol se află în patrimoniul Muzeului Național al Banatului, unde este înregistrat cu numărul de inventar IV 7500.

Povestea cerului nu începe însă cu romanii. Cu aproximativ 3.000 de ani în urmă, oamenii care trăiau pe teritoriul actual al Timișoarei reprezentau Soarele și Luna în obiecte de lut.

La Pădurea Verde a fost descoperit un vas cu simbol solar, în timp ce la Fratelia a fost identificat un vas decorat cu un simbol selenar. Cele două obiecte datează de la sfârșitul epocii bronzului și sunt asociate lumii câmpurilor de urne funerare.

Semnificația exactă a simbolurilor rămâne, în parte, necunoscută, însă obiectele reprezintă mărturii ale felului în care oamenii de acum mii de ani priveau cerul și încercau să-i dea un sens.

În această seară, Soarele și Luna se vor întâlni din nou, de această dată pe cerul Timișoarei.

Între vasele de lut realizate în urmă cu aproximativ 3.000 de ani, altarul roman dedicat zeului Soare și eclipsa care poate fi observată în prezent se întinde o istorie de milenii. S-a schimbat modul în care înțelegem și măsurăm fenomenele cerești, însă fascinația oamenilor pentru Soare și Lună a rămas aceeași.

Imaginile prezentate de Muzeul Național al Banatului înfățișează vasul solar descoperit la Pădurea Verde și vasul cu simbol selenar de la Fratelia, ambele datând de la sfârșitul epocii bronzului și aflate în colecția muzeului. Reconstituirile digitale au fost realizate după fotografii de Florin Medeleț.