Întâlnirea a fost moderată de jurnalistul Răzvan Moței și a adus în fața fostului șef al statului un număr mare de studenți, care au adresat întrebări legate de rolul tinerilor în viața politică, încrederea în instituții și direcția României în context european.

Discuțiile au pornit de la experiența tranziției post-1989 și de la parcursul european al României. Traian Băsescu a vorbit despre integrarea în NATO și Uniunea Europeană, pe care a descris-o ca un proces dificil, dar esențial pentru direcția țării, subliniind că schimbările produse în ultimele decenii sunt ireversibile.

Un moment important al întâlnirii a fost dialogul cu studenții privind implicarea în politică. Fostul președinte a insistat asupra ideii că implicarea în viața publică ar trebui să vină după formarea profesională și după construirea unei cariere în afara politicii.

„Recomandarea mea pentru studenți este să nu vă duceți în politică până când nu ați învățat o meserie, până nu v-ați asigurat o carieră. Nu vă bazați pe politică pentru a face carieră. Politicianul liber este cel care are o meserie. Eu am”, a declarat Traian Băsescu în cadrul întâlnirii.

În cadrul discuțiilor au fost abordate și teme precum criza de încredere în clasa politică și dificultatea atragerii tinerilor în viața publică. Traian Băsescu a mai făcut referire la alegerile din 2024, care „au fost fraudate prin modul de organizare”, susținând ar fi îngreunat înțelegerea procesului de vot de către cetățeni.

„Au fost fraudate prin modul de organizare. Cum să ceri cetățeanului să meargă la vot și să bage în cutie și votul pentru primar, și votul pentru consilier, și votul pentru europarlamentare, pe o listă comună din două partide. Ce au înțeles bieții oameni că au de votat? Ce au înțeles din campanii? Se ajunge la turul 1 la prezidențiale, intercalăm legislativele, și pe urmă turul 2. Și între timp avem grijă să și anulăm turul 1 la prezidențiale. Asta a fost un joc de o forță și de o ticăloșie rară”, a transmis acesta.

Evenimentul s-a încheiat cu o discuție mai largă despre contextul geopolitic actual, instabilitatea politică și provocările de guvernare, inclusiv riscurile economice generate de întârzieri în formarea unui nou executiv.

„A început să apară neîncrederea în stabilitatea din România. Dacă peste două săptămâni vom avea nevoie de bani, iar băncile străine vor constata că e instabilitate în România, s-ar putea să nu ne împrumute și atunci asta înseamnă salarii și pensii neplătite.

Deci acesta este un risc uriaș pe care îl avem și de asta mi se pare fără scuză situația în care ne aflăm. Când dai jos un guvern trebuie să știi ce vrei să pui, dacă nu știi ce vrei sa pui ești un amator și odată ce ai căzut în 281 de voturi, înțelegi că spiritul Constituției este că trebuie să vină alt premier”, a mai spus fostul președinte.