Pe ordinea de zi a ședinței de marți, consilierii locali au avut și o adresă de la DNA, trimisă, de fapt, către Primăria Timișoara, în atenția primarului Nicolae Robu.

„În dosarul nostru se efectuează cercetări față de mai multe persoane, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (…). În fapt, s-a reținut că angajații Primăriei Timișoara, cu știință, au întreprins demersurile necesare, au avizat Hotărârea Consiliului Local nr. 127/20.03.2008 și au semnat documentul intitulat «Contract de asociere» ce avea ca obiect finanțarea echipei de fotbal S.C. Politehnica 1921 Știința Timișoara & Invest SRL, document emis și prelungit ulterior prin acte adiționale încheiate în baza unor hotărâri emise de CLT, cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare”, se arată în adresa trimisă de DNA.

Practic, anchetatorii solicită primarului „să ne comunicați de urgență dacă instituția dvs. se constituie parte civilă” în cazul finanțării clubului Poli, din perioada lui Marian Iancu.

„În baza HCL 127 și a actelor adiționale ulterioare, CLT a virat, în perioada 2008-2011, în contul Politehnica 1921 Ştiinţa Timişoara & Invest S.R.L suma totală de 27 milioane de lei, sumă care, s-a stabilit de către Curtea de Conturi, a fost plătită în mod ilegal, aspect confirmat și de către Curtea de Apel Timișoara Secția Contencios Administrativ și Fiscal, care a respins, prin decizia definitivă nr. 256/23.04.2013, recursul formulat de CLT în contradictoriu cu Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi a județului Timiș împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Timiș. Întrucât din cercetările efectuate în prezentul dosar a rezultat că prin activitatea infracțională desfășurată de mai multe persoane a fost cauzat bugetului Primăriei Timișoara un prejudiciu în cuantum de 27 milioane lei, vă rugăm să ne comunicați de urgență dacă instituția dvs. se constituie parte civilă în cauză”, se mai precizează în adresa DNA, semnată de procurorul șef Lavinia Macovei și procurorul Ciprian Dorobanțu.

Primarul a decis că aleșii municipali ar trebui să se pronunțe dacă municipalitatea se constituie parte civilă în proces, deși adresa DNA îi era înaintată lui. Subiectul a creat controverse în ședința de marți, deși consilierii locali aveau în mape puncte de vedere de la Secretariatul General, de la Direcția Economică și de la Serviciul Juridic. Nicolae Robu le-a mai citit încă o dată aleșilor aceste puncte de vedere, încercând să-i convingă să ia o decizie. Consilierii locali au refuzat să se prezinte în acest caz și l-au trimis pe Robu la… DNA, să afle exact cine trebuie să decidă că primăria se constituie parte civilă.

„Direcția Națională Anticorupție se adresează primăriei, primarului Nicolae Robu. Nu văd raționamentul pentru care se discută în consiliul local și pentru care trebuie să dăm un vot. Nu văd de ce trebuie să ne asumăm noi un vot în locul primarului”, a atras atenția Alfred Simonis, președinte de ședință în plenul de marți.

Primarul i-a informat pe aleși că el nu are nicio prerogativă să aprobe finanțări fără aprobarea CLT.

„Când este vorba despre a se pronunța primarul dacă se constituie Primăria, ca instituție, în parte vătămată sau nu, care solicită recuperarea unui prejudiciu, consider că este obligatoriu punctul de vedere al consiliului local. Mi se pare că este obligatoriu să se pronunțe CL. Eu mă voi pronunța personal, dar nu pot eluda consiliul local”, a explicat Robu.

Angajați ai Primăriei Timișoara, anchetați de DNA

Simonis a văzut două soluții pentru problemă: fie să se trimită o adresă către DNA, fie primarul să inițieze un proiect de hotărâre prin care să ceară votul CLT. Și consilierul independent Flavius Boncea a spus că nu este normal ca aleșii să voteze dacă primăria se constituie parte civilă sau nu.

„Votul ar fi extrem de grav, pentru că întregul dosar pornește de la un abuz. Se pune sub semnul întrebării principiul oportunității sub care CL a alocat acei bani. Curtea de Conturi, inclusiv din materialele pe care le avem puse la dispoziție, nu a stabilit niciun prejudiciu, a cerut reanalizarea contractului din punct de vedere al legalității. Nu avem cum să ne constituim parte civilă câtă vreme nu s-a stabilit un prejudiciu”, a precizat Boncea, care a propus că ar trebui să se poarte o discuție mai amplă pe acest subiect, la care să fie chemați și foștii consilieri locali, care au aprobat finanțarea, dar și fostul Executiv al Primăriei.

Un alt independent din CLT, Bogdan Herzog, crede că cei de la DNA au făcut o greșeală adresându-se primarului, și nu consiliului local.

„E anormal ca aceeași instituție să se constituie parte civilă într-un dosar penal. Singura vină a acestor oameni este că au pus în aplicare o hotărâre de consiliu local. Acești oameni încă lucrează în primărie. Am cauza o paralizie a aparatului primăriei, dacă consiliul local care le-a spus oamenilor să lucreze se constituie el însuși parte civilă”, a spus Herzog.

De aceeași părere este și viceprimarul Traian Stoia, care spune că mai întâi instanța trebuie să stabilească un prejudiciu clar.

„Având un prejudiciu stabilit de o instanță și o sentință în penal, consiliul local, în numele primăriei, se poate adresa pentru recuperarea acestui prejudiciu, respectând în prima fază prezumția de nevinovăție”, a susținut Stoia.

Nicolae Robu a explicat că legea spune că trebuie să răspundă Municipiul Timișoara.

„Aici vom sta în blocaj pe teme de semantică. Municipiul Timișoara trebuie să răspundă, scrie în lege. Cine e? Că nu e nici primarul. În alt text de lege, scrie conducerea. Cine e conducerea? Că nu e primarul. E un aparat. Conducător este forul colectiv, că el ia deciziile, nu cel ce pune în execuție”, a completat Robu.

Președintele de ședință a concluzionat că primarul ar trebui să trimită o adresă către DNA sau să meargă să se informeze clar cine trebuie să ia decizia care le-a dat bătăi de cap marți. Așadar, Nicolae Robu este „trimis” la DNA, să afle exact cum stă treaba.

„Sunt chemați la discuții la DNA fostul primar, secretarul, am înțeles că și viceprimarii de atunci, diverși alți angajați din primărie. Nu se știe dacă, în final, vor fi trimiși în judecată, câți și cum, dar s-a cerut un punct de vedere vizavi de constituirea în parte civilă pentru recuperarea prejudiciului a municipiului Timișoara în acest proces. Eu am considerat că trebuie să se pronunțe consiliul local pe această speță, întrucât primarul… cine s-ar mai fi putut pronunța? Doar primarul, căruia DNA i se adresează, pentru că primarul transmite către CL ordinea de zi în general. Eu am luat acea adresă adresată primarului în acest sens, nu că primarul trebuie să se pronunțe, ci că trebuie să se pronunțe CL. Câtă vreme consiliul local ia orice decizie privind banii, privind patrimoniul, am considerat că și aici, fiind vorba despre bani, despre o afectare pretinsă a patrimoniului, ca tot CL să se pronunțe. Voi face ceea ce au solicitat consilierii locali”, a concluzionat primarul Timișoarei.

Edilul nu a dat un răspuns clar, întrebat dacă DNA va decide că el trebuie să ia decizia dacă primăria se constituie parte civilă. Prejudiciul despre care vorbim mai sus a fost stabilit de Curtea de Conturi, nu de o instanță de judecată.

„Pe astfel de spețe nu pot să emit eu păreri personale. Dacă juriștii spun că legea obligă forul decizional, care o fi el, consiliul local sau primarul, să se constituie în parte civilă, nu am cum să nu respect această obligație legală. Evident, va fi textul din răspunsul dat, însoțit de o precizare, de o poziționare, dacă fapta și vinovăția persoanelor în cauză, respectiv prejudiciul, vor fi confirmate de instanța de judecată. Deocamdată, prejudiciul este o sumă aproximativă, stabilită de Curtea de Conturi, de auditorii Camerei de Conturi Timiș. Valorile respective au rămas valabile în urma judecării contestației noastre, care s-a respins la nivelul național al Curții de Conturi. Ea este contestată în continuare, auditorii independenți contractați să stabilească valoarea prejudiciului au spus până acum că nu există prejudiciu. Aceste expertize nu au fost luate în seamă. Până la urmă, ce se ia în seamă în astfel de situații litigioase, ca procedură, sunt expertiza judiciară și verdictul final dintr-o sentință de judecată. Ce se spune acolo rămâne sfânt și obligatoriu pentru toată lumea. Numai că așa e legea în România, și când un prejudiciu este presupus, ai obligația să faci toate diligențele pentru a-l recupera. Este absurd, dar așa este legea și, prin urmare, eu trebuie să mă duc pe această cale, dacă voi fi cel care va trebui să se pronunțe”, a conchis primarul Timișoarei.