Înregistrarea a fost publicată pe pagina de Facebook „Dr. Ciprian Maxim”, după ce, anterior, pe aceeași pagină a fost postat și transcriptul conversației. În discuție sunt menționate nume ale unor angajați ai secției, sume de bani și mai multe situații despre care unul dintre interlocutori susține că le-ar fi cunoscut direct, în perioada în care a lucrat la Neurochirurgie, sau indirect, prin colegi și pacienți.

Afirmațiile din înregistrare nu au fost confirmate oficial. Conducerea Spitalului Județean Timișoara spune însă că a aflat din mass-media despre existența materialului și că va sesiza organele competente pentru verificarea celor relatate.

15.000 de euro pentru un post de asistent medical

Una dintre principalele teme ale conversației este ocuparea unor posturi de asistent medical la Neurochirurgie.

Una dintre persoanele care discută susține că i s-ar fi cerut 15.000 de euro pentru a putea rămâne angajată pe secție. Potrivit relatării sale, în 2022 ar fi dat sume de 100, respectiv 400 de euro, unor persoane, posibili angajați ai spitalului, după ce i s-ar fi transmis că aceștia ar urma să facă demersuri pentru ca ea să rămână pe secție.

Ulterior, în 2023, aceeași persoană susține că i s-ar fi cerut 15.000 de euro pentru ocuparea unui post. În conversație, aceasta afirmă că a refuzat să plătească și că i s-ar fi spus că, fără bani, nu va putea obține un post la Spitalul Județean.

În discuție este prezentată și presupusa explicație potrivit căreia cei 15.000 de euro nu ar fi revenit unei singure persoane, ci ar fi fost împărțiți între mai multe persoane implicate în procesul de angajare.

„300-400 de euro” pentru o operație

O altă parte a conversației se referă la presupuse plăți solicitate unor pacienți pentru intervenții chirurgicale.

Este relatată situația unei paciente internate pentru o hernie de disc, care ar fi întrebat cât trebuie să plătească pentru operație. Potrivit conversației, una dintre interlocutoare ar fi întrebat un coleg, iar acesta i-ar fi indicat o sumă de 300-400 de euro. Femeia susține că i-ar fi transmis pacientei această informație. Ulterior, pacienta ar fi lăsat să se înțeleagă că a oferit bani.

În acest pasaj este menționat și medicul Pleş, care era șeful Secției de Neurochirurgie în perioada la care se referă discuția. Relatarea nu demonstrează însă că banii ar fi fost plătiți efectiv și nici cui ar fi ajuns aceștia.

Într-un alt moment al conversației, interlocutorii vorbesc despre situații în care anumite operații ar fi fost amânate până când pacientul sau familia acestuia ar fi ajuns la un „consens” în privința banilor.

Sunt menționate și alte presupuse plăți

Conversația cuprinde și alte afirmații despre presupuse plăți făcute de pacienți, însă nu toate sunt prezentate la fel de clar. În unele cazuri sunt indicate sume, în altele interlocutorii spun doar că „se dădeau bani”, iar în alte situații informațiile sunt prezentate ca lucruri auzite de la colegi sau pacienți.

Este discutată și presupusa solicitare de bani pentru alte servicii medicale sau administrative. Printre exemplele date se află programări și concedii medicale, însă persoana care povestește spune în repetate rânduri că nu a asistat personal la anumite situații și că nu știe exact cine ar fi primit banii sau ce sume ar fi fost plătite.

Cum ar fi fost împărțiți banii pentru angajări

O parte distinctă a conversației se referă la presupusul mod în care ar fi fost împărțiți banii pentru angajări.

Interlocutorii vorbesc despre mai multe persoane care ar avea un rol în procesul de angajare și susțin că fiecare ar fi primit o parte din suma plătită. În discuție sunt menționați inclusiv asistenți care ar participa la procesul de selecție, șeful de secție și persoane din conducerea spitalului.

Este important de precizat că această împărțire este descrisă de interlocutori ca o presupusă practică. Înregistrarea nu conține dovezi că persoanele menționate ar fi primit efectiv bani.

Interlocutorii vorbesc și despre frica de represalii

Un alt element al conversației este teama pe care cele două interlocutoare spun că o au în cazul în care astfel de informații ar fi sesizate oficial. Acestea discută despre dificultatea de a demonstra presupusele plăți și despre necesitatea ca pacienții sau angajații care ar fi asistat direct la astfel de situații să accepte să vorbească.

Una dintre persoane spune că simplul fapt că anumite lucruri erau discutate între angajați nu este suficient pentru a demonstra o infracțiune. În același timp, interlocutorii discută despre posibilitatea unor sesizări către autorități și despre riscul ca persoanele care vorbesc public să suporte consecințe profesionale.

Prin urmare, informațiile din înregistrare au surse diferite: unele sunt prezentate ca experiențe personale, altele ca informații primite de la colegi sau pacienți, iar unele sunt explicit descrise drept zvonuri.

Spitalul Județean va sesiza autoritățile

Conducerea Spitalului Județean Timișoara spune că a aflat din mass-media despre existența înregistrării audio și anunță că va sesiza organele competente.

„Conducerea spitalului a aflat din mass-media despre existența înregistrării difuzate public. Având în vedere gravitatea afirmațiilor conținute în aceasta, spitalul va sesiza organele competente pentru verificarea completă a aspectelor semnalate. Subliniem că existența unei conversații nu echivalează cu dovedirea faptelor relatate în cadrul acesteia, stabilirea situației de fapt revenind instituțiilor abilitate”, au transmis reprezentanții unității sanitare într-un punct de vedere oficial.

Astfel, în acest moment nu există o confirmare oficială că sumele sau practicile descrise în înregistrare au existat în realitate. Spitalul anunță însă că va sesiza autoritățile, iar acestea urmează să stabilească dacă afirmațiile din conversație sunt susținute de probe și dacă se impun verificări sau alte măsuri.

UPDATE. Spitalul respinge favorizarea candidaților și invită presa să asiste la concursuri

Conducerea Spitalului Județean Timișoara transmite, într-un punct de vedere publicat ulterior, că respinge orice practică de favorizare a candidaților la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante și susține că acestea trebuie să se desfășoare cu respectarea principiilor de legalitate, transparență și imparțialitate.

Spitalul anunță că, la concursurile organizate în perioada următoare, reprezentanții mass-media vor putea solicita acreditarea pentru a asista, în calitate de observatori, la etapele pentru care accesul terților este permis de lege.

Conducerea unității mai precizează că probele de concurs sunt înregistrate audio-video, iar înregistrările pot constitui elemente de verificare în cazul unor sesizări privind modul de desfășurare a concursurilor.

Spitalul spune, totodată, că nu va răspunde punctual fiecărei acuzații apărute în spațiul public și că orice sesizare concretă, însoțită de elemente verificabile, va fi analizată și, dacă este cazul, transmisă instituțiilor competente.

„Spitalul nu intenționează să transforme spațiul public într-un loc al confruntărilor și nici să răspundă punctual fiecărei afirmații, acuzații sau interpretări publicate pe rețelele sociale. Orice sesizare concretă, însoțită de elemente verificabile, va fi analizată instituțional și, atunci când situația o impune, va fi transmisă organismelor competente.

În egală măsură, formularea unor acuzații privind posibila săvârșire a unor fapte de natură penală reprezintă un demers care trebuie tratat cu responsabilitate. Stabilirea existenței unei infracțiuni și a răspunderii unei persoane aparține exclusiv organelor competente, în condițiile legii.

Ușile instituției rămân deschise presei. Procedurile pot fi observate. Probele sunt documentate audio-video. Documentele care au caracter de informație de interes public pot fi solicitate în condițiile legii.

Avem încredere că faptele verificabile, documentele, trasabilitatea procedurilor și respectarea cadrului legal reprezintă cea mai bună modalitate de a răspunde oricărei suspiciuni privind activitatea unei instituții publice.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu Timișoara își reafirmă angajamentul pentru organizarea unor concursuri corecte, transparente și nediscriminatorii, în care ocuparea unui post să fie determinată exclusiv de îndeplinirea condițiilor legale și de rezultatele obținute de candidați”, transmite conducerea unității.

Pe aceeași temă:

Medicamente expirate, arhive deteriorate și un conflict la Neurochirurgie. Ce răspunsuri dă Spitalul Județean Timișoara

Controalele DSP, anunțate dinainte? Mesajele dintr-un grup intern al Spitalului Județean Timișoara ridică semne de întrebare