Simpozionul numit „Soluţii pentru administraţiile locale în contextul crizei economice”, ediţia a treia, Banat – Oltenia, a fost organizat joi, la Hotel Timişoara, de către o agenţie de PR şi comunicare. Participanţii au vorbit despre problemele cu care se confruntă autorităţile locale şi impactul crizei economice asupra proiectelor derulate de acestea, soluţii pentru managementul deşeurilor, finanţări, parteneriate public-private şi alte subiecte de interes pentru reprezentanţii administraţiei publice locale.
Printre participanţi s-au numărat secretarul de stat din cadrul Administraţiei şi Internelor Marius Martinescu, primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România, primarul din oraşul Sânnicolau Mare, Dănuţ Groza, ca reprezentant al Asociaţiei Oraşelor din România, şi primarul din localitatea Dudeştii Noi, Alin Nica, din partea Asociaţiei Comunelor din România.
Martinescu a vorbit pe scurt despre sursele de finanţare aflate la dispoziţia autorităţilor locale, precizând faptul că o sursă care nu este suficient accesată o reprezintă fondurile europene. El a admis că o dificultate pentru administraţiile locale o reprezintă asigurarea părţii de cofinanţare la proiectele europene, dar a amintit că printr-o recentă ordonanţă de guvern împrumuturile pot fi garantate de către stat.
„Legat de finanţările europene, ar trebui să existe un fond de cofinanţare naţional, pentru că împrumuturile au costuri, dobânzi, şi să existe o scutire de TVA pe proiectele europene şi nu doar o rambursare”, a replicat primarul liberal Alin Nica. Acesta a reclamat distribuirea inechitabilă, pe criterii politice, a fondurilor către administraţiile publice locale, de la nivel central, lucru care s-a accentuat în ultima perioadă în opinia sa. „De aceea avem în judeţul Timiş cele mai proaste drumuri din ţară şi avem în judeţe din Moldova drumuri foarte bune. Ar trebui să investim poate mai mult sau în aceeaşi măsură în zone cu potenţial mare de dezvoltare cum este judeţul Timiş, cum sunt judeţele de vest ale României. (…) Problema ţine de cadrul legislativ pe care noi îl avem la ora actuală, care permite o astfel de alocare a banilor. Pe măsură ce avansăm în timp, decalajul între urban şi rural se măreşte, în loc să scadă”, a adăugat tânărul primar din Timiş.
Mai mult, Alin Nica crede că va fi din ce în ce mai greu pentru un primar care nu este în partidul de guvernământ să acceadă la fondurile europene, pentru că lucrurile au fost politizate şi în acest sector, la programele pentru dezvoltare rurală de exemplu fiind introdus ca şi criteriu gradul de sărăcie, care lasă loc subiectivismului politic în opinia sa.
Falcă a intervenit şi a declarat că nu vrea să intre în polemică cu „colegul mai tânăr”, dar atunci când s-au făcut criteriile cu gradul de sărăcie „era 2007-2008, iar ministru era Remeş”. „E clar că atunci când unii sunt la guvernare dau mai mult la ăia, să nu ne ascundem!”, a admis totuşi, în faţa celorlalţi participanţi la simpozion, primarul democrat-liberal din Arad.
Cât despre eficientizarea activităţii administraţiilor locale în aceste vremuri de criză, în opinia lui Falcă ar trebui în primul rând să fie gestionate corect cele trei surse de venituri de care pot dispune acestea, de la bugetul local, bugetul de stat şi fondurile europene, autorităţile locale ar trebui „să consume puţin” şi să aloce un procent important investiţiilor. „De doi ani de zile, în România, administraţia pe care o conduc eu are cel mai mare procent al bugetului alocat investiţiilor, iar lucrul acesta se vede, pentru că astăzi în România sunt trei unităţi administrativ-teritoriale care au creşteri de venituri, una fiind Aradul”, a punctat Gheorghe Falcă la Timişoara. La întâlnirea de joi nu a luat parte niciun reprezentant la vârf al Primăriei Timişoara.
Citiți principiile noastre de moderare aici!