O conferință internațională de presă a avut loc, vineri, la Restaurantul Lloyd. Aproape 200 de jurnaliști români și străini au aflat ultimele detalii puse la punct de autorități pentru un eveniment istoric: deschiderea programului Timișoara Capitală Culturală Europeană 2023.

Dominic Fritz, primarul Timișoarei, și Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, au spus răspicat că, de dragul orașului și pentru buna desfășurare a evenimentelor, au îngropat securea războiului. Alături de liderii administrației locale s-au aflat comisarul european Alina Vălean, Lucian Romașcanu, ministrul Culturii și Ramona Laczko-David, coordonator proiect Timișoara 2023.

În vreme ce Fritz a susținut că acest titlu este „o șansă istorică, una singură pe care o avem în această generație și nu o vom irosi pentru beneficii mărunte”, Nica a precizat că „a existat o dispută care instituție (n.r. – Primăria Timișoara sau Consiliul Județean Timiș) să atragă mai mulți bani”.

Rămâne de văzut cât va dura pacea între administrația locală și cea județeană.

Potrivit lui Fritz, între 500.000 și 1 milion de vizitatori sunt așteptați anul acesta la Timișoara pentru a lua parte la manifestările culturale. Pe tot parcursul acestui an, orașul va găzdui în jur de 5.000 de evenimente culturale.

„Voi fi la Bruxelles un ambasador constant al Timișoarei Capitală Culturală Europeană”, a promis comisarul european Adina Vălean.

Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, după ce a spus bună dimineața și în maghiară, germană și sârbă, s-a referit la caracterul multicultural al Timișoarei.

Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, a vorbit despre spiritul Timișoarei, dar și despre programul cultural divers pregătit anul acesta de instituție pentru Capitală Culturală: de la Festivalul de Literatură la Festivalul internațional de Jazz și la expoziția Brâncuși. Acesta le-a mulțumit foștilor președinți ai CJT care au pus umărul la programul Timișoara 2023: Constantin Ostaficiuc, Titu Bojin, Sorin Grindeanu și Călin Dobra.

„Vreau să felicit primăria și centrul de proiecte pentru că au depus un efort considerabil pentru acest proiect. Consiliul Județean Timiș investește opt milioane de euro în program, nu cinci, cum am anunțat inițial”, a spus Nica.

Acesta a mai precizat că evenimente precum Festivalul Luminilor, Codru Festival și Flight Festival, incluse pe agenda TM2023, vor continua și în următorii ani.

Printre altele, Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, a precizat că instituția a mediat conflictul dintre Primăria Timișoara și CJT și a reușit să facă mai fluid transferul de bani.

Ramona Laczko-David, coordonator proiect Timișoara 2023, a punctat importanța independenței echipei curatoriale, motiv principal pentru care Comisia Europeană va decerna Premiul „Melina Mercouri” Timişoarei. Distincția este în valoare de 1,5 milioane de euro pentru Programul Timişoara Capitală Europeană a Culturii. Ramona Laczko-David a amintit că dintre cele 130 de evenimente ce au loc în acest weekend inaugural, 20 de proiecte se derulează în cartierele orașului.

La spectacolul de deschidere din Piața Unirii vor putea asista aproape 16.000 de persoane. Pentru cei care nu au loc în Unirii, au fost amplasate ecrane mari în celelalte piețe centrale.

„Este o efervescență extraordinară în acest oraș în acest weekend și bineînțeles că miza este ca această efervescență să continue și în 2023, să reușim să implicăm școli, companii, oameni din toate cartierele, de toate vârstele, avem peste 1.500 de voluntari care se implică și să fim un punct de atracție pentru toată România și străinătate. Participă aproape 200 de jurnaliști în acest weekend de lansare, avem aproape 50 de ambasadori în oraș și important este să folosim această atenție pentru Timișoara. Nu cumva să ne simțim bine, ci să transformăm această atenție în ceva valoros pentru toată România. Și, în acest sens, Capitala Culturală este o șansă istorică pentru toată țara, nu doar pentru Timișoara, să repună România pe harta europeană și să transformăm această atenție pozitivă într-o imagine mai bună, o mai bună reputație și o voce în România.

Sunt sute de mii de oameni care sunt efectiv implicați, dar mă bine, mă simt pregătit pentru că mă simt purtat de energia timișorenilor, care se va răspândi în toată țara. În Piața Unirii este loc pentru 15-16.000 de oameni, dar avem ecrane mari în toate piețele în caz că vor veni și mai mulți oameni. Mă bucur că mai mulți primari au răspuns invitației. Vor fi cu noi primarul din Arad, din Reșița, din Sf. Gheorghe, Brașov, primărița din Sectorul 1 din București. Sunt colegi primari din toate partidele care ne susțin pentru că înțeleg ce forță pot să dezvolte orașele în România pentru o dezvoltare mai bună. Din propria mea familie vine nepotul meu, are 14 ani, și trăiește cu fratele meu în orașul înfrățit Karlsruhe”, a declarat, vineri, primarul Dominic Fritz.

Despre momentul istoric din 17 februarie a avut ceva de spus și Simona Neumann, fost director al Asociației Timișoara Capitală Culturală, care a munci ani de zile pentru acest proiect.

„Astăzi e ziua cea mare pe care eu, personal, o aștept de 10 ani, din 2013, când am preluat conducerea Asociației Timișoara 2023-Capitală Europeană a Culturii și pe care am condus-o timp de 9 ani, până în 2022. (…). Nu exista încredere la nivelul populației că Timișoara ar putea să câștige prestigiosul titlu european. Cu toate acestea, am văzut cu ochii minții ziua Deschiderii oficiale, care, iată, s-a împlinit cu 10 ani mai târziu. Ideea ca orașul nostru să candideze pentru obținerea acestui titlu a aparținut unor oameni vizionari, intelectuali și reprezentanți ai administrației locale, care în anul 2010 s-au deplasat la Bruxelles să se intereseze cum putea orașul nostru să candideze pentru acest titlu, inspirați fiind de Sibiu 2007”, a scris, vineri, Simona Neumann pe pagina sa de Facebook.

Aceasta și-a spus punctul de vedere cu privire la ce va rămâne după acest titlu.

„Cu siguranță, prin natura titlului, un oraș mai vizibil în plan național și internațional, o comunitate locală atrasă spre cultură, programe mai diversificate, noi parteneri europeni, un plus la economiile locală și regională și alte nenumărate oportunități de finanțare europeană. Timișorenii au așteptat cu mândrie acest moment pe care îl merită din plin. Am văzut entuziasmul lor de-a lungul anilor, implicarea lor atunci când a fost greu, când finanțarea era, uneori, sacadată și incertă. Mândria lor este astăzi mulțumirea mea și recunoștință că am făcut parte din schimbarea orașului în bine. Va mulțumesc tuturor!”, a transmis Simona Neumann.

Pe aceeași temă:

PROGRAM. Deschiderea Timișoara – Capitală Europeană a Culturii. Încep festivitățile