Evenimentul „Dezinformarea și inteligența artificială – perspectivă europeană” a avut loc în Aula Magna „Ioan Curea” și a fost organizat de Biroul de Legătură al Parlamentului European în România și Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul programului „UniPE – Parlamentul European în dialog cu studenții”.

Dezbaterea a fost moderată de jurnalista Melania Cincea, fondatoarea publicației Puterea a Cincea.

În deschiderea întâlnirii, aceasta a atras atenția că dezinformarea nu mai poate fi privită doar ca un fenomen online, ci și ca o problemă de securitate și de apărare a democrației. Inteligența artificială permite crearea unor materiale false tot mai credibile și răspândirea lor la scară largă, iar România, prin poziția sa pe flancul estic al Uniunii Europene, este expusă campaniilor de acest fel.

Dan Barna: „Ceea ce vedeți pe ecranul telefonului nu este o certitudine în nicio situație”

Europarlamentarul Dan Barna a vorbit despre ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice și despre diferențele dintre generații în ceea ce privește adaptarea la noile instrumente. El a comparat încrederea pe care generațiile anterioare o acordau informațiilor publicate în ziare sau prezentate la televizor cu încrederea pe care tinerii o pot avea astăzi în ceea ce văd pe telefon.

În opinia sa, accesul rapid la informație nu înseamnă automat și acces la adevăr. De aceea, utilizatorii ar trebui să verifice conținutul înainte de a-l distribui și să nu considere credibilă orice informație întâlnită pe rețelele sociale.

„La fel de important este pentru generația voastră să înțelegeți că ecranul telefonului, care este sursa credibilă a generației voastre, nu este neapărat de încredere. Ceea ce vedeți pe ecranul telefonului nu este o certitudine în nicio situație. Și ar trebui să vă întrebați înainte să dați share. Să vă puneți câteva întrebări.

Mesajul pe care vreau să vi-l transmit acum este: păstrați-vă doza de rațiune și de gândire critică în legătură cu orice știre vedeți pe telefon. Verificați! Există din ce în ce mai multe instrumente pe care le puteți folosi pentru a verifica informațiile. Verificați informațiile, pentru că este foarte posibil ca ceea ce vedeți să fie o manipulare și nu o realitate”, le-a transmis Dan Barna tinerilor prezenți.

Gheorghe Falcă: „Trebuie să fim și noi conștienți că interesul Rusiei este mare”

Europarlamentarul Gheorghe Falcă a pornit de la experiența Revoluției din 1989, la care a participat în Timișoara, pentru a explica felul în care propaganda poate influența percepția publică. Acesta a vorbit despre informațiile false transmise după 22 decembrie 1989 și despre modul în care narațiunea despre așa-numiții teroriști a schimbat felul în care era prezentată Revoluția.

Falcă a făcut o paralelă între propaganda din perioada comunistă și campaniile de dezinformare din prezent, care folosesc inclusiv platforme precum TikTok și Facebook. El a atras atenția asupra modului în care inteligența artificială poate fi folosită atât pentru generarea conținutului fals, cât și pentru monitorizarea și identificarea acestuia.

Europarlamentarul a susținut că este nevoie de structuri care să urmărească rapid fenomenul și de măsuri legislative pentru sancționarea celor responsabili. În același timp, le-a cerut studenților să fie atenți la informațiile pe care le primesc și să nu renunțe la valorile democratice.

„Țările baltice au știut ce înseamnă propaganda Uniunii Sovietice. Au trăit în Uniunea Sovietică. Sunt conștiente că trebuie să se apere de Rusia în fiecare zi. La fel trebuie să fim și noi conștienți că interesul Rusiei este mare, interesul de a destabiliza democrațiile europene, prezentarea sistemului autoritar din Rusia ca model corect și transmiterea ideii că noi, cei care credem în libertate, în libertatea de exprimare și în reguli, nu trăim într-o societate corectă.

Aceasta este lupta și pentru dumneavoastră. Rugămintea mea este una simplă: apărați-vă în fiecare zi, în primul rând pe dumneavoastră, apărați valorile pe care le-ați primit, pentru că în Revoluția din Timișoara au murit oameni, au murit studenți ca dumneavoastră.

Trebuie să înțelegeți că, apărând valorile, de fapt vă apărați viitorul. Noi, generația Revoluției din ’89, ne-am făcut treaba. Am dus România într-o zonă de securitate integrată în NATO și într-o familie a valorilor și a dezvoltării în Uniunea Europeană. În mod normal, nu trebuie să facem decât un singur lucru în fiecare zi: să păstrăm valorile primite de la cei care au luptat ca noi să fim liberi”, a spus Gheorghe Falcă.

Adriana Săftoiu: „Dezinformarea se bazează în primul rând pe emoție”

Experta în comunicare Adriana Săftoiu a vorbit despre efectele dezinformării pornind de la experiențe personale și de la momente importante din istoria recentă a României. Aceasta a amintit de Revoluția din 1989, când televiziunea și radioul public au transmis informații care au alimentat confuzia și panica, dar și de perioada pandemiei, în care informațiile false despre vaccinare au influențat comportamentul publicului.

Săftoiu a atras atenția că dezvoltarea gândirii critice trebuie să înceapă din școală și că aceasta nu înseamnă doar să contrazici sau să critici, ci să analizezi informațiile și sursele din care provin. Un alt aspect important este felul în care dezinformarea exploatează emoțiile, în special frica și grija pentru cei apropiați.

Pentru a ilustra acest mecanism, ea a relatat inclusiv un caz personal în care persoane apropiate au primit mesaje frauduloase de la cineva care pretindea că este ea și solicita bani. Mesajele au fost suficient de credibile pentru ca unii dintre destinatari să trimită sumele cerute.

„Deci, o dezinformare în masă, în care s-au regăsit absolut toți pașii. Te-ai dus pe emoție. Doamna, în acel caz, avea o nevoie. Mai mult decât atât, era o persoană credibilă: nu cer bani și, dacă îi cer, îi dau înapoi. În acel caz, s-a creat emoția respectivă.

Acest exemplu, care este unul mic, respectă, de fapt, schema dezinformării. Dacă nu vrei să fii dezinformat, nu poți să fii dezinformat. Dar trebuie să dorești lucrurile acestea. Indiferent pe cine votezi, indiferent în ce situație te afli, chiar și în situația aceasta, nu trebuie să te lași dezinformat”, a explicat Adriana Săftoiu.

Studenții au ridicat problema folosirii AI în recrutare

Dezbaterea a continuat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri, moderată de Răpzvan Szabo, de la Biroul de Legătură al Parlamentului European în România, în cadrul căreia studenții au adus în discuție atât efectele dezinformării asupra societății, cât și schimbările produse de inteligența artificială pe piața muncii.

Printre subiectele abordate s-au numărat folosirea inteligenței artificiale de către companii în procesele de recrutare și riscul ca tinerii fără experiență profesională să fie dezavantajați, echilibrul dintre reglementarea noilor tehnologii și susținerea inovației, dar și responsabilitatea instituțiilor în combaterea campaniilor de dezinformare.

Participanții au vorbit și despre importanța educației, a implicării civice și a verificării informațiilor din surse credibile. Una dintre ideile recurente ale întâlnirii a fost că, deși instituțiile au un rol important în identificarea și combaterea dezinformării, capacitatea fiecăruia dintre noi de a analiza critic ceea ce citește sau distribuie rămâne o parte esențială a răspunsului la acest fenomen.