Pentru Timișoara și regiunea de vest, tema este una relevantă în contextul investițiilor recente în sănătate, regenerare urbană și dezvoltare metropolitană, dar și al presiunii tot mai mari asupra administrațiilor locale de a livra proiecte publice coerente și sustenabile.

Cu aproape douăzeci de ani de experiență profesională în management direct și coordonare multidisciplinară a unor proiecte complexe de arhitectură, orientate către infrastructură critică și investiții publice majore, Raluca Șoaita își construiește programul pe ideea că arhitectura trebuie tratată ca un proces integrat – tehnic, social și strategic – aflat în centrul dezvoltării societății.

„OAR poate deveni o instituție strategică, care să conecteze în mod real mediul privat, administrația, universitățile și cercetarea într-un dialog coerent și constant”, afirmă aceasta.

De la reprezentare la construcții coerente în România

„Problema României nu este una principială, ci la nivel de implementare: proiecte fragmentate și lipsă de coerență între politici, avizare și execuție. OAR trebuie să treacă de la reprezentare la influențarea modului în care se construiește coerent în România”, transmite arh. Șoaita.

În viziunea sa, Ordinul Arhitecților trebuie să devină un actor implicat direct în politicile de arhitectură, inclusiv în achiziții publice și evaluarea proiectelor majore. Miza este ca deciziile despre mediul construit să fie mai bine fundamentate profesional și mai apropiate de nevoile reale ale comunităților.

Tema este relevantă și pentru Timișoara, un oraș care continuă să atragă investiții importante în infrastructură publică și medicală și unde dialogul dintre administrație, profesioniști și comunitate devine esențial pentru dezvoltarea urbană pe termen lung.

Arhitectul, actor strategic în dezvoltarea României

Programul Ralucăi Șoaita propune repoziționarea arhitectului ca actor strategic în dezvoltarea României, nu doar ca furnizor de servicii tehnice. În această abordare, arhitectul devine mediator între comunitate, economie și administrație.

Direcția este aliniată practicilor promovate de Architects’ Council of Europe, unde arhitectura este tratată ca instrument de interes public, cu impact direct asupra calității vieții și politicilor urbane europene.

O profesie fragmentată între școală, OAR și practică

Arh. Raluca Șoaita semnalează ruptura dintre mediul academic, organizația profesională și practica din birouri, care funcționează adesea separat. Conceptul „o profesie unită în practică, nu doar în structură” presupune reducerea decalajului dintre formare și realitatea pieței și crearea unor mecanisme reale de colaborare între universități, OAR și mediul profesional.

În acest sens, Raluca Șoaita propune grupuri de lucru pe teme precum digitalizare, patrimoniu, achiziții și onorarii, dar și reafirmarea ideii că arhitectura nu este o practică individuală: lucrul în echipă și responsabilitatea comună sunt esențiale.

Sprijin pentru tinerii arhitecți

Un alt element important al programului îl reprezintă integrarea tinerilor arhitecți în profesie. Raluca Șoaita identifică drept risc major izolarea profesională în primii ani de carieră și propune soluții precum mentorat, rețele profesionale active și transformarea stagiului într-un sistem de sprijin, nu doar de evaluare.

Noua abordare de management OAR propune și reformularea formării profesionale prin două cadre complementare: „școală – cercetare – business” și „arhitectură – legal – business”, pentru a reflecta complexitatea actuală a practicii de arhitectură.

Transparență și rol public

Arhitecta susține și creșterea transparenței în cadrul OAR, precum și o utilizare mai vizibilă a resurselor din timbrul de arhitectură, cu rezultate măsurabile în educație, cultură profesională și proiecte publice.

Într-un sector al construcțiilor esențial pentru economie, dar unde politicile de arhitectură rămân fragmentate, candidatura Ralucăi Șoaita propune mutarea dezbaterii despre rolul OAR din zona administrativă în cea strategică: cine influențează efectiv modul în care se construiesc orașele, spitalele și infrastructura publică?

Aproape 20 de ani de experiență în infrastructură medicală și proiecte publice

Originară din Sibiu, Raluca Șoaita deține aproape două decenii de experiență în arhitectură, cu o practică axată pe proiecte complexe de infrastructură, în special spitale și spații medicale – unul dintre cele mai sofisticate domenii ale profesiei.

A coordonat proiecte multidisciplinare în România și pe alte piețe și a colaborat cu instituții financiare și organizații globale, inclusiv în calitate de consultant al Băncii Mondiale pentru reforma sistemului sanitar din România.

Cu peste 1,5 milioane de metri pătrați de spații medicale proiectate, TESSERACT ARCHITECTURE este unul dintre puținele birouri din România specializate exclusiv în infrastructură medicală. Între proiectele importante semnate de birou se numără Spitalul pentru copii construit de Asociația Dăruiește Viața la „Marie Curie”, spitalele județene Sibiu, Buzău, Lugoj și Tulcea, Institutul Inimii de la Târgu Mureș, precum și primele spitale modulare din România destinate îngrijirii pacienților cu Covid-19.

Prezența proiectului de spital județean din Lugoj în portofoliul biroului oferă și o legătură directă cu regiunea de vest, într-un moment în care infrastructura medicală și urbană rămâne una dintre temele majore pentru comunitățile din Timiș și Banat.

„Candidez pentru un OAR care reprezintă toți arhitecții, susține profesia și o repoziționează strategic în centrul deciziilor despre viitorul construit al României”, transmite arh. Raluca Șoaita.

(3830)