UE consideră că noile reguli vor ajuta la combaterea dezinformării, fraudelor, manipulării și furtului de identitate.

Măsura vizează în special deepfake-urile – imagini, înregistrări audio și videoclipuri care par autentice, dar sunt generate sau alterate artificial – precum și unele texte produse de AI care tratează subiecte de interes public.

Codul prevede și obligația informării persoanelor atunci când interacționează cu sisteme AI interactive, precum chatbot-urile. În plus, furnizorii de tehnologii generative vor trebui să implementeze soluții tehnice de identificare a conținutului produs de AI, inclusiv metadate, filigrane digitale și alte mecanisme automate de detectare.

Uniunea Europeană a introdus și un set de pictograme standardizate care pot fi folosite pentru marcarea conținutului generat de inteligența artificială.

O excepție importantă este prevăzută pentru publicațiile media. Textele realizate cu ajutorul AI nu vor trebui etichetate dacă au fost verificate de redactori și sunt publicate sub responsabilitate editorială, în urma unui proces de revizuire umană.

Codul de bune practici a fost elaborat de experți independenți, cu participarea a peste 180 de organizații din industrie, mediul academic, societatea civilă și sectorul public. Deși aderarea la cod este voluntară, obligațiile de transparență stabilite prin Regulamentul european privind inteligența artificială rămân obligatorii pentru actorii vizați.