Claudiu Iordache s-a născut în 3 noiembrie 1942. „A plecat luând cu el întreaga lume dinlăuntrul său: o bogăție uriașă de sentimente, de emoții, de gânduri, de cunoștințe!”. Moartea sa a fost anunțată de familie.
„Cu două săptămâni în urmă și-a sărbătorit ziua de naștere împreună cu noi, în bucurie și voie bună, împărtășindu-ne gânduri pentru prezent și planuri pentru viitor, planuri pentru cărțile la care lucra și a căror publicare o pregăteam împreună, dar mai ales pentru Sfânta Sărbătoare a Crăciunului, pe care o aștepta cu nerăbdare de copil, cu bucurie nespusă în suflet, precum în fiecare an al vieții noastre.
A plecat atât de neașteptat, atât de nedrept, încât șocul plecării sale este copleșitor, strivește sub greutatea lui cuvintele care ar încerca să înțeleagă. Ar fi putut fi în viață în acest moment dacă aceia chemați în ajutorul vieții lui ar fi pus un diagnostic corect, urmat de un tratament salvator. Dacă empatia, umanitatea le-ar fi condus pașii pe drumul salvării unei vieți. Din nefericire, nu a fost să fie așa. Și el a plecat.
A plecat luând cu el întreaga lume dinlăuntrul său: o bogăție uriașă de sentimente, de emoții, de gânduri, de cunoștințe! A plecat cu tot ceea ce era al lui, și nu va putea fi înlocuit niciodată de nimeni! A împlinit enorm în existența sa pe acest pământ, dar încă mai avea multe de făcut, încă mai avea mult de împlinit! Claudiu Iordache a fost una dintre acele ființele excepționale prin care Dumnezeu alege să lucreze în lume! Actele sale de curaj, personalitatea lui extraordinară au marcat istoria Anului 1989 în România și în lume, precum și istoria celor trei decenii ce i-au urmat. Poet fragil, sensibil, tulburător, reflectând în poemele sale realitatea oglindită în propria inimă, scriitor puternic, complex, impresionant, privind neobosit lumea prin ochii luptătorului pentru Libertate și Dreptate, o conștiință înaltă a neamului românesc, un erudit, un intelectual profund, un spirit înalt, frumos, generos, mereu dedicat celuilalt, mereu dedicat Libertății, pe care a iubit-o ca pe un țel suprem al vieții sale!”, au transmis soția și cei doi fii.
Familia spune că deși „de nenumărate ori s-a izbit de zidul tăcerii ori indiferenței lumii în care trăim, dar nu a încetat o clipă să spere că poate produce schimbarea reală, nu a încetat o clipă să scrie, să gândească planuri de acțiune, prin fiecare cuvânt și pas al său căutând să-i aducă și pe ceilalți pe drumul Libertății și al Adevărului”.
„A avut momente de reușită, dar și prea multe momente în care s-a simțit singur, într-o lume care nu dorea să audă de lupta pentru aceste valori supreme, într-o lume care nu dorea să-i fie reamintită frumusețea și importanța Revoluției Române din Decembrie 1989, și datoriile de suflet pe care le avem față de memoria celor care atunci și-au dat viața pentru Libertate. Pentru ei, pentru eroii și martirii lui Decembrie 1989, Claudiu Iordache a fost neobosit în a scrie, în a aminti, în a săvârși! Respectul și recunoștința față de lupta și sacrificiul lor au fost ceea ce nu l-a lăsat să obosească în a scrie, în a aminti, în a săvârși! Și în egală măsură, dragostea lui pentru România! Pentru țara care i-a însângerat inima cu suferințele ei, pentru țara pe care o iubea nespus și pentru care a luptat prin fiecare cuvânt sau acțiune dintre cele pe care le-a împlinit. Despre România a scris, a plâns, a chemat la fapte, România din sufletul lui a iubit-o și a apărat-o în fața tuturor atacurilor la ființa ei națională, la esența ei, României din sufletul lui i-a dedicat poeme și i-a căutat căi de apărare, de schimbare, de renaștere, de împlinire. Revoluția din Decembrie 1989 și România au fost cele două mari capitole în care Claudiu Iordache a luptat și a sperat neobosit!”, transmit aceștia.
Claudiu Iordache a fost și parlamentar în Adunarea Constituantă, prim-vicepreședinte al Frontului Salvării Naționale, dar și consilier de stat la Președinția României și director general al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989. A fost poet, dramaturg, prozator, eseist, membru al Uniunii Scriitorilor. Din 2014 era și cetățean de onoare al Timișoarei.
editor Dan Oancia
Trimite articolul
XRespect Claudiu Iordache! Să nu uităm că în 1991 pe când era prim-vicepreședinte al FSN și-a dat demisia. Fără să-l fi cunoscut personal, cred că a fost un om de caracter. Să-i fie țărâna ușoară.
Na hai acum sa-i vorbim de bine si sa le uram trecere libera prin vamile ceresti. Si cine stie, poate il canonizam si pe asta.
O alta reusita a medicilor timisoreni???
Odihna vesnica si condoleante familiei. Poate si un gand de recunostinta…cine stie cum ar fi fost daca nu existau oameni ca el, care sa aibe curajul nebun in 89…
Dumnezeu sa-l odihneasca