Inițiatorii susțin că măsurile adoptate au făcut ca accesul la educație să devină tot mai dependent de veniturile familiilor, afectând direct șansele tinerilor de a rămâne în sistemul universitar.

Moțiunea este intitulată „Educația între avarie și abandon. Cum sunt transformați studenții în colateral bugetar” și este semnată de 41 de parlamentari (28 de senatori AUR și 13 senatori PACE – Întâi România). Documentul a fost anunțat încă din vacanța parlamentară și depus săptămâna trecută la Senat.

În textul moțiunii, semnatarii acuză o politică de austeritate aplicată fără măsuri de protecție pentru studenți și afirmă că statul cunoaște costurile reale ale vieții de student, dar nu le acoperă. Potrivit acestora, un student are nevoie de peste 2.000 de lei lunar pentru cheltuieli de bază, însă bursele și facilitățile existente nu acoperă nici jumătate din acest necesar.

Inițiatorii mai susțin că diferența dintre costurile reale ale educației și sprijinul oferit de stat este transferată către studenți și familiile acestora, ceea ce duce la creșterea abandonului universitar și la migrația tinerilor în afara țării. În acest context, educația este descrisă ca fiind tratată mai degrabă ca o cheltuială incomodă decât ca o investiție strategică.

„Este o politică simplă: știm cât costă educația, dar nu o plătim. Ni se spune că este austeritate, că nu sunt bani, că trebuie strânsă cureaua. Curios este că această curea este strânsă mereu în același loc, pe stomacul studenților. Niciodată pe birocrație, niciodată pe ineficiență, niciodată pe privilegiile administrative. Sub conducerea actuală, educația este tratată ca o cheltuială incomodă, nu ca o investiție strategică. Iar când educația este tăiată, nu se face economie, se face export de inteligență.

Abandonul universitar este efect colateral sau politică tacită? Ministerul Educației pare să accepte tacit ideea că unii studenți vor abandona, alții vor pleca din țară, iar restul se vor descurca. Aceasta nu este o strategie, este o renunțare administrativă. Fiecare student care abandonează nu este un cost evitat, ci o pierdere pentru stat. Fiecare tânăr care pleacă nu este mobilitate europeană, ci eșec național”, se arată în documentul moțiunii.

De asemenea, semnatarii atrag atenția că statutul de ministru interimar nu justifică lipsa de responsabilitate politică.

„Interimatul nu este o scuză pentru lipsa de viziune, nu este un certificat de imunitate politică, nu suspendă responsabilitatea față de o generație întreagă. Educația este guvernată ca o problemă contabilă. În educație, cifrele pot arăta bine exact atunci când lucrurile merg prost.

(…) Senatul României constată că sub mandatul ministrului interimar al Educației, domnul Ilie-Gavril Bolojan, studenții au fost tratați ca variabilă de ajustare bugetară. Sprijinul social pentru educație a fost redus într-un context inflaționist, accesul la educație a devenit tot mai dependent de venitul familiei, iar viitorul a fost amânat în numele prezentului contabil”, precizează semnatarii moțiunii.

Deși moțiunea simplă nu are ca efect automat demiterea ministrului, inițiatorii afirmă că aceasta urmărește asumarea responsabilității politice. Grupul PACE – Întâi România solicită, printre altele, recunoașterea oficială a costurilor reale ale vieții de student, reanalizarea urgentă a sistemului de burse, introducerea unor mecanisme de protecție socială pentru studenții vulnerabili și numirea unui ministru al Educației cu mandat deplin și viziune pe termen lung.

Moțiunea împotriva ministrului interimar al Educației va fi dezbătută luni, alături de alte două moțiuni simple, care vizează domeniul Apărării și Acordul UE-Mercosur. Fiecărei moțiuni îi vor fi alocate câte 45 de minute de dezbatere în plenul Senatului.