El va trebui să răspundă timp de trei ore europarlamentarilor din comisia de cultură şi învăţământ şi cea pentru afacerile constituţionale. După evaluarea performanţei sale, va urma la 12 decembrie votul de învestitură în plenul Parlamentului European.
Ultimele trei săptămâni au fost un antrenament forţat pentru Leonard Orban. El a avut zeci de întâlniri la Bruxelles cu membrii celor două comisii care-l vor audia şi cu membri de frunte ai tuturor grupurilor politice din Parlamentul European, dar şi cu oficiali din cadrul Comisiei Europene, atât din serviciile pe care ar urma să le coordoneze, cât şi specialişti în comunicare şi media. Audierea e publică şi se va transmite pe internet de la ora 13, ora locală.
Întrebări capcană
Leonard Orban va face o declaratie iniţială, spunând câteva fraze în franceză, alte câteva în engleză şi va răspunde apoi întrebărilor în română. E o alegere interesantă pentru un comisar a cărui principală menire e să-i încurajeze pe europeni să înveţe cel puţin două limbi străine şi unii oficiali europeni, mai ales francezi, au început să pună la îndoială capacităţile lingvistice ale lui Leonard Orban.
Motivul pentru care el preferă să răspundă europarlamentarilor în română este că se poate aştepta la multe întrebări capcană. Unele sunt deja cuprinse în chestionarul scris la care a raspuns deja pe larg Leonard Orban – nu singur, ci cu ajutorul specialistilor de la Comisia Europeană şi ai celor de la delegaţia română pe lânga UE.
Întrebările generale privesc, printre altele, calităţile cerute unui comisar, viitorul Constitutiei Europene, relaţiile cu Parlamentul, iar cele specifice se referă la portofoliul repartizat lui Leonard Orban.
Protecţia drepturilor minorităţilor din România
În cele 17 pagini de răspunsuri aflate pe pagina de internet a Parlamentului European, Leonard Orban asigură că va fi independent de orice guvern sau organism şi că va evita orice conflict de interese. El acceptă, de asemenea, să-şi dea demisia dacă nu va obţine votul de încredere al Parlamentului European.
Întrebările specifice se referă adesea la implicaţiile politice ale portofoliului, într-o Uniune Europeană care va avea la 1 ianuarie nu mai puţin de 23 de limbi oficiale şi 60 de limbi minoritare, dar unde statutul limbilor oficiale, ca şi sistemul de învăţământ rămân apanajul fiecărui guvern naţional şi nu intra decât indirect în competenţa Comisiei Europene. De aceea, Leonard Orban răspunde foarte precaut la întrebările delicate privind limbile minoritare, cum sunt catalana, basca sau galeza, pe care mulţi europaralmentari le doresc promovate la rangul de limbi oficiale.
La o altă întrebare scrisă referitoare la protecţia drepturilor minorităţilor din Romania şi la diversitatea lingvistică, Leonard Orban vorbeste despre progresele semificative făcute de România în protecţia drepturilor lingvistice ale minorităţilor. El se poate aştepta însă la întrebari mai precise ale europarlamentarilor unguri despre universitatea Babes-Bolyai sau drepturile romilor.
Alţii vor ridica probabil chestiunea adopţiilor internationale sau a integrarii musulmanilor în Europa.
Un examen important
Evaluarea audierilor se va face de către comisii în spatele uşilor închise, fiind comunicată marţi. Audierile nu sunt nici pe departe o formalitate, după cum arată experienţa din 2004.
Doi candidaţi au fost respinşi atunci de europarlamentari – italianul Rocco Buttiglione – pentru vederile sale utra-conservatoare în privinţa homosexualilor şi a femei, şi letona Ingrida Udre pentru finanţarea nestransparentă a partidului său.
Ungurul Laszlo Kovacs, considerat total nepregătit pentru portofoliul energie, a primit în cele din urmă portofoliul impozitării. Pentru Leonard Orban, dar şi pentru România, va fi un examen important.
Citiți principiile noastre de moderare aici!