România se pregătește pentru desemnarea orașului care va purta, în 2034, titlul de Capitală Europeană a Culturii. Potrivit Comisiei Europene, primele candidaturi ar urma să fie depuse în toamna anului 2028, iar orașele finaliste vor fi cunoscute în 2029, conform news.ro.

Localitatea desemnată va avea apoi la dispoziție aproximativ cinci ani pentru a pregăti programul cultural din 2034.

România are deja experiență în acest program european. Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii în 2007, alături de Luxemburg, iar Timișoara a deținut titlul în 2023, împreună cu Veszprém, din Ungaria, și Elefsina, din Grecia.

Cele două experiențe au generat proiecte culturale, investiții în infrastructură, colaborări internaționale și noi rețele europene, dar au contribuit și la dezvoltarea comunităților locale.

Reguli schimbate pentru competiția din 2034

Pentru ediția din 2034, Comisia Europeană propune un nou mod de abordare a titlului. Capitala Europeană a Culturii nu ar mai trebui să fie văzută doar ca un proiect desfășurat pe parcursul unui singur an.

Accentul va fi pus pe efectele pe termen lung, iar rezultatele vor fi evaluate și după anul în care orașul deține titlul.

De respectarea angajamentelor asumate va depinde inclusiv acordarea Premiului „Melina Mercouri”, numit după fostul ministru grec al Culturii care a propus înființarea programului în 1985.

Procesul de candidatură va fi, de asemenea, simplificat. Criteriile vor fi reduse de la șase la patru seturi, iar orașele vor putea forma mai ușor candidaturi comune, inclusiv transfrontaliere. Un rol mai important îl vor avea și tinerii și societatea civilă.

Ce se întâmplă cu proiectele orașelor care pierd?

Ministerul Culturii analizează și o soluție prin care proiectele pregătite de orașele candidate să nu dispară odată cu încheierea competiției.

Astfel, cel puțin o parte dintre programele dezvoltate de orașele finaliste ar putea fi implementate și după competiție, chiar dacă acestea nu obțin titlul.

Un exemplu este Cluj-Napoca. Proiecte dezvoltate în cadrul candidaturii pentru titlul din 2021 au continuat să fie puse în practică și după încheierea competiției.

Ideea este ca efortul depus de orașele candidate să producă rezultate indiferent de câștigătorul final.

Strategia Națională a Culturii, pregătită pentru perioada 2027-2034

Ministerul Culturii pregătește și Strategia Națională a Culturii 2027-2034, care va acoperi inclusiv perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii din 2034.

Ministrul Culturii, Demeter András István, spune că cele două demersuri trebuie să se susțină reciproc.

„Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027-2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente”, a declarat ministrul Culturii.

Potrivit acestuia, viitoarea Capitală Europeană a Culturii ar putea deveni un adevărat „proiect-far” pentru dezvoltarea comunității.

Primele candidaturi sunt așteptate în toamna lui 2028, iar orașul desemnat va avea cinci ani la dispoziție pentru a pregăti programul cultural din 2034.