Consilierii locali au avut de votat, în ședința de marți, proiectul privind noul parteneriat cu CFR pentru realizarea unui sistem de tren metropolitan care să lege orașul de aeroport și de comunele din jurul orașului. Parteneriatul a fost aprobat fără emoții, în ciuda semnelor de întrebare ale unor aleși locali.

Principala sursă de neîncredere a acestora a fost faptul că, folosindu-se eventual și fostele linii de cale ferată industriale, aflate la nivelul carosabilului, s-ar „fragmenta” și mai mult orașul, în mod special din perspectiva traficului rutier.

„Problema este continuarea proiectului, care sună, desigur, foarte futurist. Dar există cineva – aici mă refer la cei mai luminați arhitecți – care să ne spună cum se va întâmpla fragmentarea orașului dacă aceste căi ferate industriale sunt la nivelul solului? Adică eu așa știu. Există vreun proiect pentru pasaje? Noi nu avem pasaje pe Baader și la UMT. Acum fragmentăm orașul în 20 de bucăți? (…)

Deci asta e aruncată așa pe piață, să ne simțim «în viitor» sau să cheltuim niște bănuți pe SF-uri și pe… Este absurd să credem că orașul îl mai fragmentăm o dată în 10.000 de bucăți. Cea mai mare prostie asta e: să avem două căi ferate prin mijlocul orașului. Acum îl fragmentăm și cu tramvaie sau căi ferate. Adică există vreo argumentație logică, în afară de proiecte, SF-uri și alte chestiuni de astea? Că nici nu știi dacă e serioasă chestiunea sau nu. Poate să existe pasaje și vom avea un tren ca la München sau în Occident. Perfect, atunci! Sperăm să-l mai prindem!”, a intervenit Simion Moșiu, în stilu-i clasic sarcastic.

„Se va detalia în studiul de fezabilitate”

Liberalului i-a răspuns viceprimarul cu atribuții de primar Ruben Lațcău. Pe scurt, acesta a amintit că, deși întârziate, lucrările CFR-ului includ și realizarea a patru pasaje prin Timișoara, inclusiv la Baader și UMT. În ceea ce privește felul în care trenul metropolitan se va dezolta, primarul interimar al Timișoarei a spus că vor fi folosite linii deja existente, iar ceea ce se adaugă va fi detaliat în fazele următoare ale proiectului.

„Cu siguranță proiectul va detalia în studiul de fezabilitate și pasaje denivelate la intersecția cu drumurile principale, de exemplu cu drumul spre Moșnița, cu Calea Buziașului sau cu alte drumuri. Dacă erați îngrijorat de aceste aspecte, să știți că ele vor fi incluse în proiect.

Acum eu nu pot să răspund pentru ce face CFR-ul. În mod evident, sunt foarte nemulțumit și eu, domnule Moșiu, ca dumneavoastră, că, deși CFR Infrastructură ar fi trebuit să aibă în execuție, în momentul ăsta, patru pasaje denivelate în Timișoara – Gheorghe Adam, Radu de la Afumați, Bader și cel de la DN6, de la Calea Aradului –, niciunul nu este în execuție în acest moment. (…)

Singurul mod în care putem să creăm o alternativă de dezvoltare pentru Timișoara este să ieșim din paradigma veche. Va veni un moment în care nu vom mai avea unde să mai facem drumuri noi sau o bandă în plus. Și e nevoie de astfel de alternative. Oricum, este un drum pe care nu îl parcurgem singuri. În mod evident, vom vrea să folosim, în primul rând, rețeaua de cale ferată pe care o avem în acest moment în Timișoara. Să folosim rețeaua de cale ferată, nu doar cea care este în reabilitare, pe magistrala europeană, ci și cele care nu sunt reabilitate, cea spre Buziaș, spre Jimbolia sau spre Recaș.

De asemenea, ne extindem pe culoarele existente, care sunt acolo și astăzi, unde și linia de cale ferată există, deși nu mai circulă trenuri industriale. Pe multe dintre aceste culoare, Primăria este proprietarul terenului, iar linia de cale ferată este mijloc fix al unor companii care funcționează mai mult sau mai puțin. Aceste aspecte, oricum, dacă vor fi exproprieri, vor fi rezolvate în anii următori”, a răspuns Lațcău.

Au mai fost câteva schimburi de replici cu consilierul local supărat că „deocamdată, noi, în jurul Timișoarei, stăm la barieră ca acum 50 de ani”, viceprimarul răspunzându-i că fosta administrație a fost cea de acord cu dublarea liniei ferate prin centrul Timișoarei. Aici, a simțit să dea „câteva lămuriri cu privire la cine și ce a spus” Dan Diaconu, fostul viceprimar al lui Robu.

„La momentul respectiv, atunci când vorbeam de dublare, a fost depus inclusiv un studiu de prefezabilitate la Guvernul României, pentru că soluția de a renunța la finanțarea europeană de câteva miliarde de euro nu exista. Ne aflăm, totuși, pe o magistrală importantă și pe un coridor european.

Am depus atunci un studiu de prefezabilitate care avea în vedere, inclusiv economic, trecerea în subteran a acestei porțiuni din Timișoara, ceea ce ar fi eliberat un teren sensibil al statului român, utilizabil și cu o valoare mult mai mare decât valoarea lucrărilor. Mă rog, n-am fost băgați în seamă atunci și, până la urmă, soluția care s-a găsit și care, văd că, se implementează îngrozitor de greu, cel puțin a fost aceea a pasajelor construite de către CFR în cadrul acestui proiect.

Însă ceea ce v-aș sugera, totuși: înțeleg că, în formula actuală, trenul metropolitan are doar utilizarea infrastructurii existente. Există soluții de interconectare care ar putea fi totuși luate în calcul între rețeaua de transport public și calea ferată. Există cel puțin două puncte în care se pot interconecta”, a adăugat Diaconu.

Acesta făcea, de fapt, referire la un eventual sistem „train-tram” asemănător celui din orașul înfrățit Karlsruhe.

Vă amintim, recent, proiectul trenului metropolitan Timișoara a primit și aprobarea Ministerului Transporturilor, care a mandatat CFR să încheie parteneriatul cu Primăria Timișoara pentru dezvoltarea rețelei.

Trenul ar urma să lege orașul de Giarmata Vii, Ghiroda, Chișoda, Giroc, Rudicica și Moșnița Nouă și să fie integrat cu transportul public STPT. Un prim traseu este prevăzut din zona Aeroportului, prin oraș, spre Chișoda, Giroc și Moșnița Nouă, cu stații noi și o zonă intermodală în zona industrială Buziașului.