Sorin Șipoș consideră că decizia CCR prin care amendamentul referitor la încetarea mandatelor aleșilor aflați în incompatibilitate a fost declarat constituțional este „nedreaptă” și contravine principiului neretroactivității legii, prevăzut de Constituție.

Senatorul susține că, în cazul lui Dominic Fritz, este vorba despre o faptă administrativă produsă în trecut, pentru care există deja o sancțiune, iar noua prevedere adaugă o consecință mult mai severă. Senatorul USR atrage atenția și asupra unui paradox al modificării legislative: aceeași faptă pentru care, în cazul lui Fritz, s-ar aplica o sancțiune suplimentară nu va mai reprezenta un conflict de interese în viitor.

„Suntem într-un punct foarte complicat: democrația noastră începe să capete din ce în ce mai multe nuanțe iliberale. Până la urmă, legea ANI este o lege a reformei, este parte acestui pachet din PNRR. Comisia Europeană se uită la aceste legi care trebuie să fie, cu adevărat, reforme. În acest moment avem această mare problemă, un amendament care este făcut doar pentru a elimina un adversar politic. Lucrurile acestea s-au mai întâmplat, România l-a mai trăit în anii 50, când comuniștii au intrat la putere prin acest fel de decizii.

Ceea ce este ciudat la legea ANI, în acest moment, este faptul că ea, pe de o parte, pedepsește o faptă care s-a petrecut în trecut și mai adaugă, pe lângă sancțiunea deja dictată prin ordinul prefectului, o altă pedeapsă, mult mai dură.

În același timp, legea și asta este cumva extrem de un paradox al legii: pentru viitor, această lege scoate conflictul de interese. Orice primar care va proceda așa cum a procedat domnul primar Dominic Fritz, fapta sa nu mai e considerată conflict de interese. Și nici nu va mai fi pedepsită nicicum! Adică, în momentul acesta, creștem pedeapsa pentru ceea ce s-a întâmplat ieri și o scoatem de tot pentru ceea ce se întâmplă mâine”, a declarat pentru Tion senatorul Sorin Șipoș.

El critică inclusiv procedura prin care acesta a apărut în Parlament, susținând că amendamentul nu se regăsea în forma discutată inițial în Comisia Juridică a Camerei Deputaților și a fost introdus ulterior. Senatorul amintește că prevederea a fost propusă de PSD și votată inclusiv de parlamentarii AUR.

Și cu legea „toxică”, și fără banii din PNRR?

Sorin Șipoș susține că problema amendamentului nu se limitează la efectele pe care le-ar putea avea asupra mandatului lui Dominic Fritz, ci poate avea implicații și asupra banilor pe care România îi primește prin PNRR. Senatorul USR spune că legile adoptate pentru îndeplinirea jaloanelor – tocmai pentru a fi respectate termenele, USR a și votat legea per total – trebuie să reprezinte reforme reale și să respecte angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene. El compară modificările controversate introduse în aceste acte normative cu „vagoane toxice” atașate unui tren care, în principiu, ar trebui să ducă România spre modernizarea statului.

„Legea este clar sau ar trebui să fie un pas înainte și e ca un tren care aduce lucruri bune și, de fiecare dată, PSD-ul a anexat un vagon toxic. Unu sau două vagoane toxice și asta ne-a făcut să ne punem întrebarea dacă acel vagon toxic pe care l-au adăugat nu face ca întregul tren să fie un tren care nu respectă normele europene și care nu respectă scopul pentru care România primește acești bani, acela de a reforma, de a remoderniza statul”, a mai declarat Șipoș pentru Tion.

Acesta avertizează că există inclusiv riscul ca România să piardă bani din PNRR, total sau parțial, dacă Bruxelles-ul consideră că reformele asumate nu sunt îndeplinite în mod corespunzător. El spune că statul român nu poate adopta o lege pentru a bifa un jalon și, după încasarea banilor, să schimbe ulterior regulile astfel încât angajamentele inițiale să fie golite de conținut.

„Sigur, total sau parțial. Și acest lucru se poate întâmpla și la legea ANI, și la legea biodiversității, și la legea decarbonizării. Adică nu ne putem preface că am făcut niște lucruri să luăm banii și după aceea, cum se întâmplă în legea decarbonizării, dăm o altă lege după ce am primit banii și schimbăm legea și refacem lucrurile ca și cum legea nu ar exista”, a mai declarat senatorul.

În cazul amendamentului care îl vizează pe Fritz, președintele USR Timiș spune că este posibil ca Comisia Europeană să verifice dacă prevederea respectă dreptul european și scopul reformei pentru care România primește finanțarea.

Va înceta, totuși, mandatul lui Fritz? Dacă da, ce va face USR

În ceea ce privește efectele concrete ale deciziei CCR asupra mandatului lui Dominic Fritz, așa cum au arătat și experți în drept administrativ, Șipoș spune că rămân importante semne de întrebare privind modul în care aceasta ar putea fi pusă în aplicare. Mai exact, el afirmă că nu este clar, din punct de vedere juridic, prin ce act și în baza cărei proceduri ar urma să înceteze mandatul primarului dacă legea intră în vigoare.

„Aceasta va fi următoarea bătălie: actul concret prin care îi încetează mandatul. Poți ridica argumente privind aplicarea concretă a legii. Aici putem să ne raportăm la neretroactivitate, la proporționalitate, drepturile electorale, deci sunt multe lucruri care încă sunt sub semnul de întrebare. Nu există, în materia încetării mandatului primarului, explicată modalitatea juridică. Dar acesta este un pas cumva ulterior, acum așteptăm să se întoarcă legea în Parlament”, ne-a mai spus parlamentarul.

Totuși, în cazul în care Fritz va rămâne fără mandat, USR nu își face probleme, Șipoș fiind sigur că vor câștiga din nou Primăria Timișoara.

„USR este un partid puternic, este un partid care are nu numai un bazin electoral puternic, ci și oameni care sunt capabili să ducă mai departe proiectele Timișoarei. Sunt convins că, indiferent ce se va întâmpla în perioada următoare și în 2028, Timișoara va avea tot o administrație USR”, a mai declarat senatorul.

Vă amintim, luni, judecătorii CCR au concluzionat că „amendamentul Fritz”, deși mai multe voci au spus că impune o pedeapsă retroactiv, este constituțional. În urma acestei decizii, primarul Timișoarei a spus – cum a făcut-o și după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat definitiv raportul ANI – că va merge la CEDO. Ulterior, au ridicat semne de întrebare asupra motivației CCR inclusiv din domeniul juridic.