Pentru că banii din PNRR pentru lucrările la Traseul Revoluției au fost pierduți, marți, 15 septembrie, consilierii locali au fost nevoiți să aprobe mutarea costurilor pe bugetul local. Vorbim de puțin peste 10 milioane de lei, sumă care include proiectarea, costurile de publicate, execuția lucrărilor și dirigenția de șantier.

Viceprimarul Ruben Lațcău a încercat să explice întârzierea: piatra trebuia adusă din Iran, iar războiul a întârziat termenele de livrare. Pe de altă parte, Lațcău a dat o veste bună – însă care poate fi privită tragi-comic în contextul în care termenul din PNRR a expirat la finalul lunii august, deci acum doar două săptămâni și ceva: lucrările sunt gata și poate fi începută recepția.

„Un dintre problemele pe care am avut cele mai mari este că această piatră pe care o avem, turcoaz, este o piatră deosebită. Se găsește în doar trei locații în lume – în Indonezia, în Brazilia și în Iran. La vremea respectivă, s-a ales varianta Iran, atât din considerente estetice, alegerea proiectantului, cât și de proximitate, pentru că duratele de livrare de peste ocean se duceau spre 12 luni.

Din păcate, după semnarea contractului și demararea livrărilor, a apărut conflictul din Iran, situație care a dus la prelungirea cu 8-9 luni de zile a livrărilor. Au fost probleme de calitate, care au adus nevoia de a aduce un alt tip de piatră, de a reface soluția tehnică, de a face placă de beton cu soluții speciale de hidroizolare și de montaj, lucru care a împins acest proiect în afara calendarului din PNRR. (…)

El este în acest moment finalizat peste tot, ne putem pregăti de recepție, iar nivelul de calitate a lucrării care au fost refăcute și puse în operă în acest moment este unul bun spre foarte bun. Deci nu vorbim de lucrări care sunt problematice, ci vorbim de lucrări care au fost întârziate dintr-un cumul de motive”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău.

Pe scurt, proiectul prevede intervenții „discrete” de design urban în nouă puncte importante ale Revoluției din 1989: plăci din granit turcoaz, benzi din bronz cu texte explicative și mărturii personale ale participanților la Revoluție. În paralel, a fost dezvoltată și o aplicație prin care curioșii pot scana codurile QR și retrăi la fața locului momentele din Decembrie 1989. Deși aplicația ar fi și ea gata, încă nu a fost lansată.

Cine se face răspunzător?

Accentul tragi-comic al situației a fost observat și de consilierii locali de opoziție, în special de cei din PNL.

„Cine este vinovat pentru pierderea acestor bani? Iranienii, rușii sau vechii securiști? (…) Țin să vă aduc aminte tuturor că este un proiect lansat de domnul Ghinea (senatorul USR care a lucrat la PNRR – n.r.). Considerați că, în acești trei ani, este cineva care, nu știu, vă sabotează din interior”, a întrebat Simion Moșiu.

„Acest proiect face parte dintr-o listă întreagă de proiecte la care s-au pierdut în diferite forme bani. Am rugămintea ca în tot ce înseamnă fonduri atrase sub diferite forme, care ne scutesc pe noi de cheltuieli de la bugetul local, că aveți o mai mare atenție și mai multă duritate împotriva proiectanților sau a constructorilor, atunci când nu se încadrează în termene”, a intervenit și Ștefan Sandu.

Pe lângă faptul că a invocat termenele foarte lungi pentru obținerea tuturor avizelor, viceprimarul Ruben Lațcău le-a răspuns că, într-adevăr, în cazul Traseului Revoluției nu a fost la fel de intransigent ca în alte cazuri. În același timp, însă, a ținut să amintească că au mai pierdut fonduri din PNRR și alții. În speță, viceprimarul vorbește despre Alfred Simonis și ceilalți pesediști cu care a mai purtat dispute pe această temă.

„Într-adevăr, este o întrebare foarte bună, de a-i găsi pe cei răspunzători. În cazul acestui proiect, trebuie să recunosc că nu am fost la fel de dur și de intransigent ca și în altele, din simplul motiv că a fost mai important, conform părerilor mele – pe care văd că le împărtășesc și alți consilieri locali –, să avem aceste locuri marcate, decât să ne certăm, judecăm, până să terminăm.

Dacă este să ne uităm la PNRR, nu putem să uităm că Timișoara a pierdut banii pentru Institutul Oncologic Regional din PNRR. Vorbim de sute de milioane de euro. Timișoara a pierdut banii pentru Spitalul de Copii din PNRR, vorbim de zeci de milioane de euro. Și mai sunt încă câteva mari obiective care trebuia să vină în Timișoara, unde acei bani din PNRR au fost pierduți și știm cu toții și numele și prenumele și funcția oamenilor care au pus umărul la pierderea acelor bani”, a răspuns Lațcău.

Vă amintim, proiectul avea încă din octombrie 2022 contract de finanțare prin PNRR, pe când deja în curs contractul de proiectare de 800.000 de lei, cu TVA, semnat cu Q-GROUP PROIECT SRL. Pentru execuția lucrărilor, în ianuarie 2025 a fost semnat un contract de peste 7,7 milioane de lei, cu TVA, cu firma THEDA MAR DESIGN SRL, termen de finalizare din autorizația de construire fiind data de 2 mai 2026. Nu a fost respectată nici acest termen, nici cel din PNRR (31 august), astfel că s-au pierdut banii.

Altfel, ar fi de amintit că au apărut critici legate de piatra folosită încă din februarie, au fost cerute modificări, dar din cauza problemei de aprovizionare, lucrările nu au putu tfi reluate până în august.