În Timiș sunt 99 de localități conduse de tot atâția primari. Doar trei dintre primari sunt femei.

Este vorba despre Violeta Dobrean (PSD) din Fârdea, Saveta Moldovan (PSD) din Foeni și Silvia Fechete (PNL) din Otelec. Toate trei erau primari în funcție și au fost votate de comunități pentru un nou mandat în perioada 2024-2028.

Întrebată de Tion de ce femeile nu sunt suficient promovate în administrație, Violeta Dobrean, primarul comunei Fârdea, a declarat că: „nu cred că nu sunt suficient promovate. Cred că nu își iau ele inima în dinți să-și facă curaj și să candideze”. Aceasta le recomandă femeilor care doresc să se implice în viața politică și administrativă să-și facă curaj.

Saveta Moldovan, edilul comunei Foeni, este de părere că avem puține femei primar în Timiș deoarece „nu toate femeile au coloană să se implice chiar dacă femeia este mult mai puternică decât bărbatul”.

Silvia Fechete, primarul comunei Otelec, este convinsă că în viitor vom vedea mai multe femei lucrând în administrația publică.

„Cred că femeile din acest sector pot redefini normele grație competențelor și experiențelor lor remarcabile. Acest număr este mic astăzi, dar cred că în următorii ani va crește considerabil. Femeile vor fi promovate mai intens pe măsură cu cât acest număr va crește! Am văzut diferite domenii unde femeile sunt majoritare și promovate mult mai mult decât bărbații. Acest segment nu este unul ușor, iar preconcepția că aceasta este lumea bărbaților încă e destul de înrădăcinată.

Le recomand să se informeze foarte bine înainte de a intra în acest domeniu pentru că le va fi mai ușor pe parcurs! Pasiunea e necesară pentru un astfel de job în care nicio zi nu seamănă cu cealaltă și te ține mereu antrenant. Porniți cu curaj!”, ne-a declarat Silvia Fechete.

Sociologul Ileana Rotaru, profesor la Universitatea de Vest din Timișoara, este de părere că reprezentarea femeilor în partidele politice se află încă sub presiunea unei culturi de tip patriarhal.

„Deși județul Timiș, dar mai ales municipiul Timișoara, sunt considerate unele dintre cele mai cosmopolite și progresiste zone culturale și politice din România, domeniul participării active a femeilor, a persoanelor de gen feminin, mai exact reprezentarea acestora în partidele politice, se află încă sub presiunea unei culturi politice de tip patriarhal, conservator-tradiționalist.

Indiferent de natura și modul în care s-a încercat implementarea unor principii pentru promovarea egalității de gen în partidele politice, în procesul electoral, acestea s-au făcut formal, pentru îndeplinirea unor indicatori, lăsând chestiunile de gen pe un loc fundaș în preocupările liderilor din partide, comparativ cu miza de a câștiga procesul electoral.

Pe de altă parte, stereotipurile de gen, extrem de puternice încă în societatea românească, indică printr-o serie de studii și cercetării realizate în România și la nivel european, faptul că acestea întâmpină dificultăți în a fi prezente în competiția electorală și de a ocupa poziții eligibile”, a declarat pentru Tion prof. Ileana Rotaru.

Sociologul mai este de părere că deși unele femei se implică și sunt membre active în organizațiile de partid, acestea rămân în zona de suport: organizații de femei, organizații de tineret, munca administrativă și organizarea de evenimente.

„Pe de altă parte, presiunea socio-culturală a comunității și a familiei inclusiv a celei extinse legată de viața profesională, de carieră care ar amenința bunul mers al familiei și al preocupărilor care ar trebui să fie asumate de o «femeie de casă», odată cu o expunere publică nedorită, violența simbolică, psihologică, ce caracterizează o bună parte a campaniilor electorale de la noi.

Nu în ultimul rând, existența unor modele feminine blamate public pe scena politică, ce au produs curente de ură la adresa liderilor politici aparținând genului feminin, în general, și ale căror comportamente și decizii politice au fost aspru criticate, uneori chiar au existat curente de hate-speech (n.r. – limbaj care incită la ură) la adresa lor în mediul online cu precădere, începând cu Codruța Kovesi, Viorica Dăncilă și până în prezent.

Din perspectiva aceasta, genul domniilor lor a contat mai mult, decât comportamentul și decizia politică. Asemenea valuri de ură, fundamentate pe apartenența la gen, în primul rând, nu sunt încurajatoare pentru femei în decizia de a se implica în funcții de conducere și a participa pe locuri fruntașe în competițiile electorale”, este de părere sociologul Ileana Rotaru.