Primarul Dominic Fritz anunța, în 10 noiembrie, că nu se mai aplică taxa pe paragină în 2021 (supraimpozitarea – n.r.), pentru că toate procesele deschise pe această temă au fost pierdute în instanță de primărie.

„Din 2018, cei care nu își reabilitează fațadele sunt supraimpozitați cu până la 400%. În principiu asta este o idee pe care o susțin, dar, din păcate, procedura prin care s-au făcut aceste supraimpozitări este una viciată și primăria a fost dată în judecată de mai multe ori de proprietari care au fost supraimpozitați. În 2018 au fost 40 de procese, primăria a pierdut 40, în 2019 a avut 37 de procese în care proprietarii au contestat această supraimpozitare, din aceste 37 a pierdut 37 și în 2020 până acum s-au încheiat 27 procese, le-am pierdut iarăși pe toate, 20 sunt încă pe rol și presupun că o să le pierdem pe toate”, explica edilul atunci.

Fritz spunea că procedura va fi refăcută complet, pentru ca proprietarii care erau puși să plătească taxă de paragină să nu mai poată merge în instanță și să câștige. Încă se lucrează la o formulă.

„Supraimpozitarea bineînțeles că se va întoarce în Timișoara, tot ce am făcut noi este că am suspendat procedura actuală, pentru că am pierdut toate procesele cu această procedură și era clar că pierdem mai mulți bani decât câștigăm. Există un grup de lucru care lucrează la o nouă procedură pentru supraimpozitare și pot să pot prezenta în curând ceva”, a spus acum primarul Timișoarei.

Planul lui Fritz pentru salvarea clădirilor istorice

În vara anului trecut, înainte de alegerile locale, Dominic Fritz vorbea despre un fond de 10 milioane de lei prin care să fie reabilitate cel puțin 50 de clădiri istorice din oraș, în patru ani. Anunța atunci și măsuri care să vină în ajutorul proprietarilor de apartamente în imobile de patrimoniu.

Primarul vorbea, în vara lui 2020, despre „finanțare inteligentă”. După modelul din Sibiu și Oradea, Fritz spunea că vrea să înființeze un trust, practic un cont de 10 milioane de euro în următorii patru ani, din care să fie reabilitate cel puțin 50 de clădiri istorice. Iar în acest cont să fie vărsați toți banii obținuți de Primăria Timișoara din chiriile percepute pe apartamente sau spații comerciale în zona istorică și toate veniturile din amenzi și supraimpozitarea imobilelor istorice.

„Orice venit obținem datorită patrimoniului nostru arhitectura trebuie să fie reinvestit exact în reabilitarea acestui patrimoniu. Dacă vi se pare nerealistă suma de 10 milioane de euro, vreau să vă spun că Horticultura, pentru a se îngriji de panseluțe, primește în următorii patru ani 18 milioane de euro. Dacă cheltuim 18 milioane de euro pentru niște panseluțe, atunci putem cheltui 10 milioane de euro pentru niște clădiri care vor rămâne peste sute de ani”, spunea atunci.

Ajuns la primărie la finele anului trecut, Dominic Fritz spune că încă se analizează situația. El dă însă exemplu un program al Institutului Național al Patrimoniului, numit Timbrul Monumentelor Istorice, dar spune că oamenii nu se înghesuie să-și renoveze clădirile istorice din banii statului.

„Analizăm, vorbim și cu mai multe bănci despre posibilitățile de finanțare. În acest context o să revenim cu o informare despre acest fond de 1 milion de lei la INP pentru Timișoara, unde se finanțează 10 proiecte. Am discutat cu directorul INP, din păcate nu sunt destule aplicații, o să facem încă un efort să știe toată lumea de acest proiect. Am discutat variante să lucrăm cu INP pentru a crește acest fond. Am discutat și cu ministrul Culturii pentru a crește fondurile pentru clădiri istorice în Timișoara. Încă lucrăm la detalii despre cum ar putea să arate un pachet de diferite linii de finanțare, și din local, și din internațional, poate și din fonduri private. Trebuie să facem progrese mai rapide în ceea ce privește patrimoniul arhitectural din Timișoara”, a declarat acum primarul Timișoarei.

Pentru „Timbrul Monumentelor Istorice” al INP se pot depune cereri până în 1 martie, iar lucrările propriu-zise trebuie făcute până în 31 octombrie 2021.