La șase ani de când primăria a primit prin hotărâre de guvern Pădurea Verde pentru a o transformat în „pădure-parc”, a fost aprobat într-un final și studiul de fezabilitate aferent proiectului. Nu au fost emoții la votul din consiliul local, dar au existat mai multe semnale de alarmă ridicate de consilierii locali liberali. Unele mai serioase, altele mai de suprafață.

Simion Moșiu a remarcat că, de când primăria a primit Pădurea Verde de la guvern în 2020 „au trecut vreo șase anișori, vegetația mică a devenit mare, copiii au crescut și ei”. După aceea, a cerut și a primit asigurări că nu vor fi folosite „betoane, plastic și metal”, așa cum înțelesese el, ci soluții naturale, după cum arată și proiectul. A primit explicații de la viceprimarul cu atribuții de primar Ruben Lațcău.

„Liniile parcelare nu au fost date Primăriei Timișoara. Ca atare, Primăria Timișoara, când a primit Pădurea Verde, a primit bucăți de pădure care erau înconjurate pe toate cele patru părți de bucăți de teren ale statului român, fiind astfel în situația de imposibilitate practică de a face un proiect în care, de fapt, bucățile de pădure erau în mod constant înconjurate de terenul statului român.

Au fost, din păcate și din absurd, trei ani de zile de negocieri cu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pentru a ajunge la o formulă de acord prin care acest proiect să se poată întâmpla într-o asociere între Primărie și structurile statului, astfel încât să putem să obținem o autorizație de construire și să putem să dezvoltăm un proiect real. Această problemă birocratică, care a ținut mai degrabă de modul în care Romsilva înțelege regimul forestier decât de elemente practice, a făcut ca trei ani din acest demers să fie pierduți.

Legat de punctele de vedere pe fond pe care le-ați ridicat, foarte îndreptățite, vă asigur că nu va exista niciun metru pătrat de asfalt sau de beton. Aleile vor fi naturale, construcțiile vor fi de lemn, pavilionare, intervențiile vor fi non-invazive, cu excepția celor două toalete care vor fi făcute la marginea pădurii. Nu vor exista sisteme de canalizare și intervenția va fi una cât mai ecologică”, a răspuns Lațcău.

Probleme și mai complicate

Nu doar durata în sine de realizare a lucrărilor ridică semne de întrebare. Fostul viceprimar al lui Robu, Dan Diaconu, a amintit că întârzierile pot duce și la nerespectarea termenelor impuse odată cu predarea Pădurii Verzi primăriei. Acestea cere măsuri serioase vizavi de proiectant și, eventual, executantul lucrărilor.

„Problema pe care o avem acum în față este însă una mult mai complicată decât simpla includere sau nu a liniilor parcelare într-un studiu de fezabilitate. Prima problemă este că suntem în 20 octombrie 2026 și votăm un studiu de fezabilitate din iunie 2025. Problema însă e că studiul de amenajare, care este premergător studiului de fezabilitate, a fost aprobat în septembrie 2022.

Hotărârea de Guvern prevede cinci ani pentru execuția lucrărilor, ceea ce înseamnă septembrie 2027. SF-ul din 2025 are un grafic de lucrări care se termină în septembrie 2027, dacă începea în iunie 2025. Acum, pe aceleași tip de lucrări, este imposibil să terminăm în septembrie 2027, ceea ce poate duce la revocarea hotărârii de Guvern.

Propunerea mea este să discutați cu proiectantul pentru a nu ajunge în situația respectivă și, eventual, să fazați aceste lucrări, astfel încât anumite amenajări să poată fi realizate și să poată fi, sau cel puțin o parte dintre amenajările prevăzute în studiul de amenajare, executate până la momentul septembrie 2027. Să nu ne aflăm în situația în care va trebui să returnăm cele 519 hectare de pădure”, a intervenit Diaconu.

Lațcău a dat asigurări că se iau măsuri pe două planuri: proiectantul a fost amenințat cu penalități dacă nu respectă ternele, dar în același timp, se discută și de o eventuală prelungire a termenelor.

„Sunt de acord cu dumneavoastră, domnule Diaconu. Deci această discuție am avut-o cu proiectantul, iar dacă proiectul tehnic nu va fi predat până la sfârșitul acestui an, va intra pe penalități. (…) Acest proiect, de asemenea, a fost la Mediu, timp în care au fost discuții extrem de spumoase în CAT, la Agenția de Mediu, cu Romsilva și cu alte instituții ale statului.

Aici este o problemă de arhitectură pe care o are statul român, în care, practic, fiecare instituție de acest gen este cvasi-independentă și consideră că ea este apărătorul absolut al unei legi pe care doar ea o deține. Și aceste legislații pe care aceste instituții le au, de foarte multe ori, sunt în contradicție cu altele. (…)

Suntem conștienți de aceste riscuri, domnule Diaconu, și avem inclusiv discuții cu Ministerul Mediului pentru prelungirea acelei perioade, în cazul în care este nevoie”, a mai spus Lațcău.

Peste șase ani de „zig-zaguri”

Vă amintim, Primăria Timișoara a început din prima parte a anului 2020 demersurile pentru a primi Pădurea Verde pentru a o transforma în „pădure-parc”. Până la urmă, guvern a emis în septembrie 2020 hotărârea prin care ceda cele peste 500 de hectare, una care însă obliga primăria să reamenajeze pădurea în termen de 5 ani. Ulterior, termenul a fost prelungit, fiind calculat de la data eliberării studiului de amenajare.

S-a făcut documentul, iar primăria a primit în septembrie 2022 noua confirmare de la Ministerul Mediului, după ce a fost rezolvată și problema liniilor parcelare. În 2023, a fost găsit și proiectantul: Terra Rosa Proiect SRL, cu care a fost încheiat un contract de 140.000 de lei, aproximativ 28.500 de euro, fără TVA. Teoretic, documentația trebuia să fie gata în opt luni.

La începutul acestui an, era aprobată și o colaborare cu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în vederea amenajării pădurii în condițiile legislației silvice și a protejării fondului forestier.

Per total, proiectul prevede amenajarea unor trasee pietonale și pentru biciclete, inclusiv prin valorificarea potecilor existente, de-a lungul cărora vor fi amplasate bănci, mese, leagăne, refugii și puncte de informare. Vor fi realizate și podețe peste Behela, iar pentru bicicliști vor mai fi amenajate rampe și un traseu de tip pumptrack.