În tradiția populară, spun cei de la Muzeul Național al Banatului (MNaB), se credea că toți sfinții din calendar se strâng astăzi ca să participe la liturghie în sobor și că ei au grijă să alunge înghețul cuibărit prin pământ și apă.

„În ziua de 9 martie străvechi, început de an agrar, se făceau numeroase pronosticuri meteorologice. Astfel, se spune că, dacă plouă în această zi, va ploua şi în ziua de Paşti. Dacă tună în timpul zilei se spune că va urma o vară în care recoltele vor fi foarte bune. În schimb, dacă în ajun este vreme rece şi îngheaţă pământul, iarna va dura până la Sfântul Gheorghe”, povestesc cei de la MNaB.

Sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus cu începerea anului agricol tradițional, ceea ce a dat naștere unei sărbători tradiționale românești: Mucenicii sau Măcinicii.

În această zi credincioșii aduc la biserică 40 de colaci în formă de opt (8).

„În Banat se dau de pomană, în afară de Mucenici (preparați din apă, făină și nucă) și cele 40 de pahare de țuică sau vin, nuci, poame, alune etc; tot în această zi se iese la vie, în grădini și livezi, unde se varsă vin la rădăcina unui butuc de viță sau a unui pom, în credința că astfel procedând oamenii vor obține rod mai bogat, iar apoi înconjoară întreg locul cu tămâie aprinsă, spre a fi ferit de toate relele”, adaugă reprezentanții MNaB.

În credința populară, odată cu ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, ceea ce lasă loc zilelor moșilor. Astfel, în această zi se fac mai multe ritualuri de alungare a gerului.