La nivel european aproximativ 40-50% dintre deţinuţi recidiveză. Chiar dacă pe perioada detenţiei aceştia beneficiază de o serie de programe care au ca scop reabilitarea lor, în momentul în care se eliberează aceste programe nu le mai sunt de folos. Prea puţine sunt cazurile când deţinuţii îşi găsesc un loc de muncă.
„Foştii deţinuţi se angajează în special la beneficiarii forţei de muncă din penitenciar. E o problemă că nu sunt la fel de deschişi şi alţi angajatori. Beneficiarii forţei de muncă din peniteniciar angajează persoane private de libertate pentru că îi cunosc, au lucrat cu ei pe perioada executării pedepsei şi ştiu că pot să-i angajeze şi să aibă încredere. În acest an s-au angajat aproximativ 10-15 deţinuţi”, ne-a spus Delia Borza, director adjunct Educaţie şi Asistenţă Psihosocială din cadrul Penitenciarului din Timişoara.
Pentru soluţionarea problemei recidivei şi a reintegrării sociale a deţinuţilor, Administraţia Naţională a Penitenciarelor va demara o strategie naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate.
„În primul şi în primul rând trebuie emise legi, trebuie iniţiative legislative. Există un vid legislativ la nivelul ţării în ceea ce priveşte reintegrarea fostelor persoane private de libertate. Membrii care vor face parte din această coaliţie vor iniţia schimbări legislative, vor identifica nevoile deţinuţilor, spaţii de cazare, locuri de muncă. Se promovează construirea şi înfiinţarea unor intreprinderi sociale, unde deţinuţii pot să lucreze după ce se eliberează din peniteniciar în baza calificării pe care o obţin pe perioada executării pedepsei. Se vor continua activităţile de susţinere pe plan moral, spiritual, educaţional. Dacă sunt persoane cu fapte agresive, am început demersuri de reducere a agresivităţii în timpul detenţiei. Vrem să identificăm în comunitate parteneri care să continue să facă această muncă de susţinere a lor pe drumul rezolvării problemelor fară agresivitate”, ne-a explicat ce presupune strategia de reintegrare, Delia Borza din partea Penitenciarului din Timişoara.
Tot în cadrul acestei strategii, persoanele private de libertate vor beneficia şi de suportul Centrului Antidrog din Timişoara. „În cadrul acestui proiect vom acţiona pe toate palierele în care competenţa noastră vizează foşti, actuali sau potenţiali consumatori de droguri. Activităţile noastre cu persoanele care sunt foste consumatoare sau prezintă anumite vulnerabilităţi în acest sens încep încă din perioada în care se află încă în detenţie, urmând ca să le supraveghem în continuare. Vom încerca să-i motivăm să rămână în aceste programe pentru a putea să le oferim acest sprijin social”, ne-a spus Mihaela Tomiţă, comisar şef în cadrul Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Timişoara.
Citiți principiile noastre de moderare aici!