Piața muncii din România traversează o perioadă cu evoluții contrastante. Potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS), costul orar al forței de muncă a scăzut cu 0,32% în trimestrul al doilea din 2026 față de primele trei luni ale anului, în forma ajustată după numărul zilelor lucrătoare.
În schimb, raportat la trimestrul al doilea din 2025, costul orar al forței de muncă a crescut cu 1,80%. Față de primul trimestru al anului, evoluțiile au fost diferite de la un domeniu la altul.
Cele mai importante creșteri ale costului orar al forței de muncă s-au înregistrat în industria extractivă, cu 6,88%, în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu 3,10%, în învățământ, cu 2,42% și în tranzacții imobiliare, cu 2,15%.
La polul opus, cele mai mari scăderi au fost consemnate în hoteluri și restaurante, unde costul orar al forței de muncă a coborât cu 3,20%, în informații și comunicații, cu 3,09%, precum și în alte sectoare cu reduceri mai moderate.
Componenta cheltuielilor directe, reprezentată de cheltuielile salariale, a scăzut cu 0,33% față de trimestrul precedent, iar cheltuielile indirecte, non-salariale, au fost mai mici cu 0,20%.
Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, cele mai mari creșteri ale costului orar al forței de muncă au fost în construcții, 5,71%, industria extractivă, 5,63%, activități de servicii administrative și servicii suport, 5,33%, hoteluri și restaurante, 4,99%, industria prelucrătoare, 4,07%, precum și activități profesionale, științifice și tehnice, 4,03%.
În același timp, costul orar al forței de muncă a scăzut cu 5,79% în administrația publică și cu 4,70% în învățământ.
Record de aplicări la joburi
În paralel cu aceste evoluții, datele eJobs arată o creștere serioasă a numărului de persoane care își caută un loc de muncă. Peste nouă milioane de aplicări au fost înregistrate pe platformă de la începutul anului până în septembrie, cel mai mare număr din ultimii zece ani. Creșterea este explicată atât prin faptul că persoanele deja active pe piața muncii au aplicat la mai multe poziții, cât și prin intrarea unor candidați noi pe platformă.
Comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, numărul aplicărilor a crescut cu 28%, iar numărul candidaților noi a urcat cu 12%.
În total, aproape 9,1 milioane de aplicări au fost înregistrate pentru cele 143.000 de joburi postate, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 63 de aplicări pentru fiecare poziție. Există însă domenii în care concurența este mult mai ridicată.
Peste 90 de candidați pentru un singur job în unele domenii
Retailul este unul dintre domeniile în care lupta pentru un loc de muncă este foarte mare. Media ajunge la 92,3 aplicări pentru fiecare job.
Urmează IT și telecom, cu 89,1 aplicări pentru un loc de muncă, advertising, marketing și PR, cu 79,1 aplicări și industria farmaceutică, cu 69,5 aplicări pentru fiecare poziție.
Potrivit eJobs, aceste domenii recrutează masiv candidați entry-level și au poziții disponibile la nivel național, ceea ce explică în parte volumul mare de aplicații.
Există însă și sectoare în care concurența este considerabil mai redusă. În domeniul arte & entertainment se înregistrează o medie de 31,4 aplicări pentru fiecare job, de aproximativ trei ori mai puține decât în retail.
Situația este similară în asigurări, cu 34,8 aplicări pentru un job, producție – 42,3, industria alimentară – 49,3, transport și logistică – 49,9, respectiv construcții – aproximativ 50 de aplicări pentru fiecare poziție.
Datele Salario arată că domeniile cu un număr mai mic de aplicări nu înseamnă neapărat și salarii mici.
Cele mai mari medii salariale nete din această categorie sunt înregistrate în arte & entertainment – 6.300 de lei, construcții – 6.000 de lei și asigurări – 5.600 de lei.
În producție, media salarială netă este de aproximativ 5.250 de lei, în transport și logistică – 5.000 de lei, iar în industria alimentară – 4.500 de lei.
Citiți principiile noastre de moderare aici!