Proiectul pentru încheierea acordului cu CNAIR pentru întregirea rețelei de drumuri TEN-T din oraș a fost publicat recent pe site-ul primăriei și urmează să ajungă și pe masa consilierilor locali.
Parteneriatul prevede „îmbunătățirea conexiunii dintre cartierele periurbane prin realizarea Inelului 4”.
„Investim deja în mai multe proiecte care au ca obiectiv principal scoaterea mașinilor din zona centrală a Timișoarei. Vrem ca în centru să ajungă doar cei care au nevoie să fie acolo, nu să fie folosit pentru tranzitarea orașului cu mașina. Dezvoltarea zonei centrale este centrată pe spații pentru oameni, mai verzi, mai prietenoase și mai accesibile. Pentru a reuși acest lucru, avem nevoie de rute alternative care să preia traficul. Inelul 4 este una dintre aceste soluții și nu poate fi realizat fără colaborarea dintre Primăria Timișoara și CNAIR. Este un proiect de infrastructură complex, dar absolut necesar pentru ca orașul să devină mai funcțional, mai atractiv și mai orientat spre oameni”, spune primarul Dominic Fritz.
Patru benzi pentru mașini, autobuze, piste și spații verzi
Potrivit reprezentanților primăriei, proiectul prevede construirea unui drum cu patru benzi, trotuare, piste de biciclete, spații verzi și benzi dedicate transportului public pe inelul IV. Acesta va întregi cele șapte tronsoane ale inelului: Calea Buziașului – canalul Bega (Est) – Calea Lugojului – Calea Sever Bocu – Calea Torontalului – Strada Ovidiu Balea – Pasajul Solventul – Bulevardul Dâmbovița + Centura de Vest. Investiția completează proiectele deja demarate de Primăria Timișoara – pasajul și podul Solventul.
„Noul drum va oferi șoferilor o alternativă rapidă pentru a se deplasa între cartierele periferice și zona periurbană, fără a tranzita centrul. Deoarece va prelua o parte din traficul care în prezent folosește Centura Timișoarei pentru deplasări interne, proiectul va reduce inclusiv aglomerația de pe principalele artere de intrare în oraș.
Extinderea rețelei TEN-T prin realizarea Inelului 4 face parte din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Timișoarei. Investițiile vor îmbunătăți fluiditatea traficului de astăzi și vor adapta infrastructura locală la nevoile de mobilitate ale viitorului”, mai precizează reprezentanții Primăriei Timișoara.
Practic, potrivit documentelor, vorbim de proiectul „Drum de legătură TEN-T între centura de Sud și centura de Vest”. Primăria se obligă să realizeze studiul de fezabilitate, iar CNARI cu proiectarea, execuția lucrărilor și găsirea unei surse de finanțare. Proiectul de hotărâre a consiliului local poate fi consultat AICI.
Trimite articolul
X
Dorin says: Adica sa se dubleze centura ?
In proiect scrie ca e un drum de 17 km cu 2 benzi pe sens.
Ne puteti explica ce fantezii mai are Fritz? Ca mie unul nu mi clar!
-
-
Alexander says:
Dar credeți că vor și face acest proiect? De planuri și proiecte promise am mai auzit🤣🤣
soferu 
Dan 
Cetateanul says: Totusi o reprezentare grafica a traseului n-ar fi prins bine? Pe unde ar urma sa treaca legaturile astea? Pe unde era prevazut inelul 4 intre sever bocu si aradului ar fi imposibil sa faca pasaje. Mai era de facut practic nimic…sedako au facut proiect, e vorba de sute de metri de drum ce ar mai trebui facut si nu il face nimeni de zeci de ani.
Cris says: Atata timp cat studentii nu mai stiu sa mearga la facultate pe jos, nu se va scapa de blocaj, facultatile si marile licee se afla in zona centrala a orasului. Daca nu se gandeste un sistem de transport in comun eficient, degeaba facem inele si centuri. Inca se asteapta foarte mult dupa tramvaie , autobuze si troleibuze, nu sunt conectate foarte bine toate zonele. Corelat cu sistemul de transport in comun ar trebui facute parcari la intrarile in oras pentru cei din zona metropolitana. Mai e drum foarte lung pana la a scapa de calvarul traficului din oras. Pe langa toate acestea, inca nu se vede nici o miscare pe presupusele santiere la pasajele peste calea ferata de la UMT si Baader, promise. NU e normal la ora 8 dimineata , pe langa traficul din oras, sa mai stai si 15 min la bariera.
andreivladpopa says: Proiectul in sine, la fel ca si magistrala verde din Sagului sunt foarte bune.
Ce este greu de inteles, este lipsa ideilor – cand se fac astfel de lucrari de infrastructura de la zero si acolo unde pozitia iti permite – de ce sa nu bagi traficul greu in subteran si sa lasi la suprafata doar benzi pentru urgente, transport public, pietoni, taxi, transport scolar, etc?
Tot Rebreanu (si bucata de Dambovita) s-ar fi putut baga in subteran, cu bretele de intrare iesire si ar fi putut disparea multe masini din intersectiile aglomerate de pe acel inel IV – Sagului, Brancoveanu, Drubeta, Martirilor si Aries, plus Sudului.