Potrivit cercetării, 51,9% dintre participanți consideră că părinții și familiile elevilor au principala responsabilitate în prevenirea violenței în școli. Pe următoarele locuri se află Ministerul Educației, indicat de 16,6% dintre respondenți, profesorii și conducerile școlilor, cu 14,2%, Poliția, cu 7,9%, și elevii înșiși, cu 6,9%. Alți 2,6% nu au răspuns la această întrebare.

PNL și USR mizează pe implicarea familiei, AUR pe sancțiuni, iar PSD pe controale mai stricte în școli

Răspunsurile diferă și în funcție de vârstă, educație și opțiunea politică. Responsabilitatea familiei este indicată într-o proporție mai mare de alegătorii PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cele cu studii superioare și locuitorii din marile orașe.

În schimb, Ministerul Educației este menționat mai frecvent de alegătorii AUR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cele cu educație primară și angajații din sectorul public.

În privința soluțiilor pentru reducerea violenței în școli, 37,3% dintre respondenți consideră că implicarea mai activă a părinților în educația și supravegherea copiilor ar avea cele mai bune rezultate.

Alte 21,5% dintre persoanele chestionate susțin aplicarea unor sancțiuni mai severe pentru elevii care comit acte de violență, iar 19% optează pentru controale de securitate mai stricte la intrarea în școli.

Organizarea unor programe de prevenire a violenței și de educație comportamentală este preferată de 12,8% dintre respondenți, în timp ce 7,2% consideră că soluția ar fi creșterea numărului de psihologi și consilieri școlari.

Și în privința soluțiilor există diferențe între categoriile de respondenți. Sancțiunile mai severe sunt susținute într-o proporție mai mare de alegătorii AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cele cu educație primară și angajații din sectorul privat.

Controalele de securitate mai stricte sunt preferate mai ales de alegătorii PSD și AUR, persoanele între 45 și 59 de ani și locuitorii din mediul rural. În schimb, programele educative sunt susținute peste media eșantionului de alegătorii PNL și de tinerii sub 30 de ani.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a observat că, deși există o preocupare comună privind gravitatea violenței în școli, opiniile diferă în ceea ce privește măsurile necesare.

„Diferențele dintre categoriile sociale și generații arată că persoanele mai în vârstă și cele cu educație superioară pun mai mult accent pe responsabilitatea familiei, în timp ce generațiile active și persoanele cu educație redusă atribuie, într-o măsură mai mare, responsabilitatea instituțiilor.

Aceste diferențe sugerează că nu există un consens la fel de puternic asupra soluțiilor precum există asupra gravității problemei, iar reducerea violenței în școli necesită atât implicarea părinților, cât și măsuri instituționale credibile”, a explicat acesta.

Sondajul a fost realizat în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, prin metoda mixed-mode secvențială, care a combinat interviurile telefonice (CATI) cu chestionarele online (CAWI). Au fost intervievate 1.197 de persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%.