Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) s-a pronunțat vineri, 15 mai, pentru prima dată pe recursul înaintat de primarul Dominic Fritz în procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI), care a constatat că edilul este în conflict de interese. Nu a fost luată o decizie propriu-zisă, fiind dată o primă amânare în acest dosar.

Următorul termen a fost stabilit pe 5 iunie.

Și în prima instanță a durat până să fie luată o decizie. Între octombrie 2024 și ianuarie 2026 au fost șase termene, dar sentința a fost pronunțată abia la al șaptelea, pe 10 februarie. Atunci, Curtea de Apel Timișoara a respins atât contestația primarului, cât și cererea acestuia de repunere pe rol a cauzei, după ce procesul a fost tergiversat de o cerere adiacentă soluționată de ÎCCJ.

Aproape doi ani de la anunțul ANI

Vă amintim, ANI îl declarase în vara anului 2024 în conflict de interese pe Fritz. Edilul se împrumutase în cadrul campaniei electorale din 2020 de la Răzvan Negrișanu, cel care urma să ajungă consilier local din partea USR în același an. La puțin timp de la începutul mandatului, firma de arhitectură a lui Negrișanu a avut un plan urbanistic zonal (PUZ) aprobat în consiliul local, iar pe documentele care au stat la baza hotărârii apărea și semnătura primarului.

Fritz se apăra spunând că Negrișanu nu era oricum beneficiar al PUZ-ului, iar împrumutul nici măcar nu fusese restituit din banii săi, ci din banii de campanie returnați de AEP. Primarul a și contestat în instanță raportul ANI. Pe 10 februarie 2026 a venit și prima decizie pe fond, dată de Curtea de Apel Timișoara: judecătorii au confirmat evaluarea ANI și au respins contestația sa. Această hotărâre nu era definitivă, iar Fritz a și atacat-o.

Până când ÎCCJ se pronunță pe fond, s-a derulat și un proces adiacent, început încă dinainte de decizia Curții de Apel Timișoara. Fritz a încercat să sesizeze Curtea Constituțională, dar a fost refuzat de instanța condusă de celebra Lia Savonea. Ulterior, acesta s-a folosit de o cale extraordinară de atac și a cerut revizuirea primei hotărâri. La început de aprilie, cererea sa a fost respinsă de aceeași instanță.

Deși Fritz a susținut că riscă doar să piardă 10% din indemnizație, pe șase luni, există voci care susțin că și-ar putea totuși pierde mandatul și dreptul de a candida la funcții publice în următorii trei ani.